Printre înțelegerile asupra cărora au convenit liderii europeni la summitul de la Londra se numără și creșterea alocărilor financiare pentru apărare, din moment ce a devenit clar că noua administrație americană și-a schimbat radical poziția vizavi de războiul din Ucraina dar și de NATO! Sigur , sunt decizii care nu se vor materializa peste noapte dar s-au văzut deja primele efecte!
Acțiunile producătorilor europeni de armament au crescut la începutul săptămânii, susținute de perspectiva creșterii cheltuielilor pentru înarmare în regiune. Mai departe, aprecierile înregistrate de acțiunile din domeniul apărării au dus la creșterea cu peste 6% a indicelui mai amplu ce include companiile aerospațiale și de apărare (SXPARO), până la un nivel record. Acest indice a ajuns la un nivel mai mult decât dublu raportat la momentul invaziei Rusiei în Ucraina, în urmă cu trei ani.
Este clar că urmează un ciclu european de reînarmare, Europa încercând să producă mai multe echipamente militare, în paralel cu reducerea importurilor din Statele Unite, ceea ce, în paranteză fie spus, va fi unul dintre efectele adverse ale politicii din topor promovată de Trump.
Cea mai mare companie de apărare din Europa, BAE Systems, înregistrează o creștere cu 13% a valorii acțiunilor, în timp ce ale companiei germane Hensoldt, care furnizează sisteme de senzori pentru aeronavele Eurofighter, se apreciaseră cu 22%, până la un nivel record. Producătorul tancurilor Leopard 2, Rheinmetall (cu investiții și în România), era pe plus cu aproape 12%, iar Thyssenkrupp și Renk cu aproximativ 15%.
Și lista continuă cu giganți din Italia- Leonardo, care figura cu un plus de 11%, Suedia, unde SAAB a crescut cu aproape 10% ori companiile din Franța, Thales și Dassault Aviation, care se apreciaseră cu aproximativ 12% și, respectiv, 14%.
După ultimele evoluții politice, analiștii au estimat că membrii NATO, alții decât SUA, au cheltuit aproximativ 450 de miliarde de dolari pentru apărare în 2024, iar dacă fiecare țară și-ar crește cheltuielile la 3% din PIB, ar fi vorba de încă 250 de miliarde de dolari, o „creștere semnificativă a cheltuielilor și a perspectivelor”.
Unde este România în toate aceste calcule? Ca de obicei, pe dinafară! Lipsa de viziune, mediocritatea și corupția din sistem au pus de mult pe butuci industria de apărare și nici nu există o strategie clară, deși vor putea fi accesate fonduri nerambursabile substanțiale pentru revigorarea acestui sector industrial. România nu mai produce nici măcar bocanci ori lenjerie pentru armată, deci preconizata creștere a ritmului de reînarmare nu va însemna pentru noi decât importuri mai mari și adâncirea deficitului de cont curent! Totul în paralel cu menținerea iluziei că țara are industrie de apărare …