România nu mai este (pe moment) oaia neagră a UE

În toată mascarada cu renumărarea, re –re – numărarea voturilor de la Sectorul I, apoi de la Sectorul V, culminând cu cererea , nefinalizată totuși, a Gabrielei Firea, de reluare a alegerilor în București, a trecut mai puțin observat și comentat un subiect extrem de important, sub aspect politic și mai ales economic.

Comisia Europeană a publicat săptămâna trecută primul raport privind statul de drept în UE, care evaluează patru teme principale: sistemele naționale de justiție, cadrele anticorupție, pluralismul și libertatea mass-mediei, precum și alte aspecte instituționale legate de sistemele de control și echilibru.În ceea ce privește independența justiției în România, Comisia Europeană, prin semnatarii raportului, reia o parte din criticile aduse în ultimul raport MCV, în special asupra Secției speciale. Documentul mai amintește  că modificările controversate aduse legilor justiției în 2018 și 2019 de către PSD-ALDE continuă să fie în vigoare și creează incertitudine pentru funcționarea sistemului de justiție în ansamblu.

Ca notă pozitivă, raportul arată că actualul guvern și-a exprimat dorința de a se angaja într-un dialog cu sistemul judiciar și cu partidele politice pentru a corecta măsurile controversate și a subliniat că situația politică actuală nu asigură condițiile pentru a obține un consens larg și majoritatea necesară în Parlament. Concluzia ?Este puțin probabil că astfel de reforme vor fi făcute înainte de a avea loc noi alegeri parlamentare.

Un aspect oarecum îmbucurător este și acela că  avertismentele cele mai dure privind sistemul judiciar le-au încasat  Ungaria și Polonia, cele mai criticate țări, România scăpând de statutul neoficial de stat problemă al UE. Nu stau pe roze nici Bulgaria, Slovenia ori Croația.

În ceea ce privește independența justiției în România, CE reia o parte din criticile aduse în ultimul raport MCV, în special asupra Secției speciale (Secția pentru investigarea infracțiunilor în justiție), care  rămâne la locul său, în ciuda criticilor.

Potrivit raportului, chiar dacă actualul context politic implică mai puţine dispute, instituţiile-cheie din justiție se confruntă cu provocări, cu impact asupra implementării cadrului legal şi asupra capacităţii instituţionale. O formulare care trebuie să dea de gândit, în contextul în care se discută tot mai aplicat despre condiționarea acordării fondurilor comunitare de respectarea ordinii și a statului de drept!