marți , 19 ianuarie 2021
STIRI PE SCURT
Inconștiență: Tot mai mulți indivizi sunt prinși fără permis ori băuți la volanDSP a organizat echipe mobile pentru vaccinarea personalului și asistaților din 34 de centre rezidențiale pentru vârDâmbovița: Incidența cumulată a cazurilor de infectare a scăzut la 1,48 la mie. Județul reintră în “scenariuApel la punctualitate: Cetățenii înscriși pentru vaccinare sunt rugați să respecte programareaZeci de sancțiuni aplicate de jandarmi pentru nerespectarea măsurilor de protecție sanitarăLa Spitalul Moreni, corturile pentru triajul pacienților suspecți de COVID-19 au fost înlocuite cu containere încălCriza coronavirus: 1509 cazuri la aproape 9000 de teste! Rata de pozitivare rămâne peste 15%!Acoperișul unei case din Priseaca a fost mistuit de flăcăriAccident cu trei persoane rănite, la NisipuriPetrecere de majorat, cu 44 de invitați, oprită cu “mascații”Târgoviște: Cinematograful “Independența” va fi gata în februarie“Vizionarul” ministru Drulă, de la drumuri, condamnă Dâmbovița la izolareA fost redeschis DJ 713 Cuibu Dorului- DichiuDâmbovița: Incidența cumulată a cazurilor de infectare calculată vineri la 1,76 la mieCinci autovehicule implicate într-un carambol, la MăguraCarmen Holban, deputat PSD: Nicio deosebire între liberalii de astăzi și cei criticați de Eminescu acum aproape un Criza coronavirus: Rata de pozitivare scade spre 10%Astăzi încep programările pentru etapa a doua a campaniei de imunizare împotriva COVID-19Cele mai multe dintre școli vor fi redeschise pe 8 februarieApartament distrus de explozie la Găești
Home / CULTURĂ / Comori în obiectiv – Inele sigilare medievale

Comori în obiectiv – Inele sigilare medievale

Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, continuă, sub genericul Comori în obiectiv, seria de expuneri lunare a obiectelor descoperite pe cale arheologică și intrate în patrimoniul cultural național mobil.

Inelele sigilare pe care am ales să le expunem au fost descoperite în timpul cercetărilor arheologice ce au avut loc la Curtea Domnească din Târgoviște, sectorul biserica Sfânta Vineri, în anii 1967, 1968 și 2018. Acestea pot fi văzute la Curtea Domnească din Târgoviște, în clădirea Muzeului Tiparului și al Cărții Vechi Românești, într-un spațiu special amenajat.

Informaţii despre exponate:

Denumire: Inele sigilare medievale

Locul descoperirii: Biserica Sfânta Vineri – Curtea Domnească din Târgoviște

Perioada desfășurării săpăturilor arheologice: 1967-1968 și 2018

Inelele sunt obiecte personale și decorative purtate, de obicei, ca simplă bijuterie. În cazul inelelor deținute de elitele sociale și politice din Țara Românească, acestea erau reprezentative atât pentru rangul cât și pentru funcția deținută la reședința domnească, lucru valabil peste tot în Europa evului mediu. În general, pecețile erau de mai multe tipuri și dimensiuni, un tip mai la îndemână fiind pecetea inelară. Au diferite forme, rotunde, ovale, hexagonale, cu margine perlată sau liniară în interiorul căreia se înscrie legenda, gravată în negativ, redând numele boierului, de obicei cu caractere chirilice. Mobilele heraldice sunt de asemenea diverse: arme, aștri, cruci, semne grafice, animale, plante, etc.

Multe asemenea obiecte au fost gravate cu numele posesorului, la care adesea se adăugau și însemnele heraldice ale familiei din care făcea parte. Inelul deținea, astfel, o funcție dublă, de bijuterie și de sigiliu personal. Astfel, gravurile artistice ce împodobeau obiectul, făcute prin diferite metode precum incizia sau excizia, simple sau chiar opere de artă ale bijutierului, reprezentau marca personală a deținătorului.

Încă din perioada de formare a statelor medievale românești, atât Domnia cât și marea boierime au deținut propriile însemne heraldice, care au evoluat permanent din punct de vedere al complexității realizărilor grafice. În multe cazuri, alături de stema personală sau a familiei, posesorul inelului își atașează numele și funcția deținută la curtea principelui: logofăt, vornic, pitar, stolnic, etc. Sunt numeroase cazuri în care orășeni târgovișteni, având diverse îndelitniciri, își aveau propriul inel sigilar folosit în corespondența personală.

Astfel, cele mai importante și vechi familii nobiliare muntenești au putut atașa documentelor oficiale emise de cancelaria domnească propriile steme, semn al puterii și rangului deținut.

Pecețile inelare sau de alt tip au fost cunoscute istoricilor și cercetate științific atunci când în sec. XIX – XX s-au alcătuit marile colecții de documente, aparținând statului, mănăstirilor, marilor familii de boieri sau unor pasionați. Însă era vorba doar de păstrarea lor sub formă de amprentă pe suportul de ceară ce însoțea documentul respectiv. De cele mai multe ori, obiectul fizic lipsea, cu excepția cazului când pecetea sau inelul era o moștenire de familie.

Cercetările arheologice au contribuit în mod fundamental la cunoașterea și cercetarea fascinantei lumi a sigilografiei, heraldicii și genealogiei. Astfel, degradarea unor monumente arhitecturale a impus măsuri și lucrări de restaurare, care au necesitat cercetări arheologice preventive. În timpul acestor cercetări au fost descoperite numeroase morminte, în care defuncții purtau însemnul personal sigilar. Necropolele medievale, așadar, au oferit cele mai numeroase și importante astfel de obiecte.

Ca fostă reședință a Țării Românești, necropolele medievale și premoderne ale vechii cetăți de scaun-Târgoviște, parțial cercetate, indică numărul copleșitor al dregătorilor domnești, rezidenți și îngropați în oraș. Adunate, toate aceste inele concentrează în ele atât istoria orașului dar mai ales a țării.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *