Pe finalul ultimei campanii dintr-un interminabil ciclu electoral, putem afirma fără teama de a greși că întreaga clasă politică a dezamăgit iarăși crunt acest popor răbdător. Sincer, nu ne-am așteptat la cine știe ce dezbateri pe programe și proiecte, deși cam asta ar fi fost recomandat într-o democrație consolidată, cu o clasă politică decentă și electorat interesat de soarta țării, cu convingeri politice bine cristalizate. Ba ar fi fos chiar normală o asemenea desfășurare, candidații fiind degrevați practic de obligațiile acțiunilor electorale clasice. Cum nu s-a pus problema adunărilor publice și marilor mitinguri, contactul direct cu votanții fiind drastic limitat din cauza crizei medicale, ar fi putut fi organizate suficiente dezbateri televizate, să se lămurească oamenii ce și cum.
S-a adeverit în schimb ce am pronosticat de la bun început. A fost o campanie sub semnul constrângerilor, chiar mai serioase comparativ cu campania pentru locale. Asta prin prisma faptului că, prin regulile impuse pe fondul exploziei numărului de infectări, a fost ca și inexistentă interacțiunea directă dintre candidați și alegători în localitățile aflate în scenariul roșu, chiar imposibil acolo unde s-a instituit carantina zonală.
Dincolo de absența aproape completă a temelor clasice , politicienii abia dacă au pomenit de propriile programe sociale și proiecte de dezvoltare economică și socială. Tipic unei clase politice încă primitive, totul s-nvârtit în jurul pandemiei și am asistat practic la o cotonogeală în toată regula între liberalii aflați la guvernare și restul competitorilor, absolut toți adversari cel puțin până după alegeri. Ceilalți și în mod special social –democrații au marșat pe subiecte sensibile precum închiderea școlilor și a piețelor până le-au dus la saturație. Apoi, indecent și macabru, s-au năpustit toți, ca o haită de hiene flămânde, să se cațăre pe cadavre, să tragă foloase electorale pe seama morților de la Piatra Neamț!
Totul a culminat cu mascarada din parlament unde, după “fără penali în funcții publice”, useriștii au continuat bătălia electorală cu penibilul episod al demisiilor antedatate. Mai amintim doar că cele patru partide politice cu pretenții , numind aici PSD, PNL, USR și Pro România au încercat să-și ia fața unul altuia prin oferta de premieri “scoși la tarabă”, fiecare dintre aceștia cu propriul set de promisiuni gata de pus în practică după 6 decembrie , și punem punct unei campanii din care am rămas cu convingerea că politicienii sunt dispuși la orice pentru a apuca să pună mâna pe ciolan.