marți , 13 aprilie 2021

Cumpărăm mâncare și exportăm … inteligență

Anul trecut, deficitul de cont curent al României a urcat la 10,9 miliarde de euro, în creștere cu 500 de milioane de euro comparativ cu 2019. Raportat la PIB, a fost al treilea deficit de cont curent ca mărime din Uniunea Europeană, în condițiile în care peste jumătate din țările membre au raportat excedente de până la patru procente. În context amintim că, tot România, și-a dublat în ultimii 5 ani deficitul comercial cu produse alimentare, acesta ajungând la peste 4,3 miliarde de euro, iar importurile mult prea mari de produse agroalimentare au devenit o vulnerabilitate, cu posibil potențial sistemic. Ceva de domeniul incredibilului dacă ne gândim la potențialul agricol enorm al țării!

Absolul rușinos pentru toate partidele care s-au succedat la Putere, Romania a rămas în schimb exportatoare de forță de muncă înalt calificată: 15.700 de medici români, 15.000 de cercetatori români si numeroși IT-iști lucrează in străinatate.

Altfel spus, când vine vorba despre mâncare şi bunuri de larg consum, suntem campionii importurilor. Balanţa comercială externă dă să se rupă de cât trage în partea partenerilor comerciali externi, cu potenţiale efecte negative pe termen mediu şi lung. România se numară însă printre primele  țări care exportă forţă de munca înalt calificată:  de la muncitorii calificaţi şi extrem de apreciaţi, care contribuie serios la creşterea PIB-urilor în ţări precum Italia, Spania ori Marea Britanie și până la specialiști care  excelează în  cercetare, medicina ori tehnologia informației. Anumite studii scot în evidență faptul că  numărul specialiştilor români de top, care au ales să profeseze în alte ţări se apropie de suta de mii.  Şi, contrar opiniei generale, principalul motiv care a determinat decizia de a emigra a specialiștilor din  domeniile amintite, așa cum relevă cercetările sociologice, nu este venitul prea mic. Cel mai des invocate de specialisti au fost, în această ordine: corupția, lipsa oportunităților de dezvoltare profesională, avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale, birocrația din instituțiile publice, veniturile mici si lipsa infrastructurii/echipamentelor tehnice. La toate astea se adaugă faptul că, în ultimii zece ani, 300000 de tineri români  eminenţi au optat pentru studii în străinătate şi puţini dintre ei s-au mai întors în ţară. Din România pleacă tocmai cei care, în  timp, ar putea contribui la îndreptarea lucrurilor sub aspect economic dar și social. Țara are nevoie de specialiști în formarea cărora a investit, însă nu-i poate opri, deoarece libera circulație si posibilitatea obținerii unui nivel de trai mai bun, fără șicane și umilințe în recunoașterea meritelor și pregătirii profesionale, atrag resursa umana înalt calificată spre statele mai avansate.  State care profită din plin de această oportunitate, recompensând correct salarial nivelul de calificare si oferind posibilitati de dezvoltare profesională si personală. Nu ca  “acasă”, unde cei capabili și cu chef de muncă  nu pot răzbate printre politruci, troglodiții și pipițele care au în spate puternicii zilei.  

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *