În ultima zi a sesiunii parlamentare s-a mai întâmplat o minune: Camera Deputaților, for decizional, a adoptat legea privind schimbul de date între sistemele IT publice. Astfel, cel puțin la nivel teoretic, persoanele fizice nu vor mai trebui să prezinte instituțiilor și autorităților acte de stare civilă, documente care privesc bunurile pe care le dețin în proprietate sau date privind situația lor fiscală existente la ANAF.
„Pe Hârtie” Legea reglementării schimbului de date între sistemele informatice garantează centrarea serviciilor publice în jurul cetățeanului, ca utilizator final iar mediul privat poate beneficia de acces la resursa datelor publice, în condițiile asigurării securității și confidențialității
Potrivit inițiatorilor, legea privind schimbul de date între sisteme informatice pe viitoarea platformă națională de interoperabilitate are la bază principiul “o singură dată“ (once-only), conform căruia, pentru a beneficia de un serviciu public, persoanele fizice nu mai trebuie să prezinte instituțiilor și autorităților acte de stare civilă, documente care privesc bunurile pe care le dețin în proprietate sau date privind situația lor fiscală existente la ANAF.
Aceste facilități se vor aplica și persoanelor juridice, care nu vor mai fi nevoite să pună la dispoziția instituțiilor publice copii ale certificatului de înmatriculare sau ale certificatelor constatatoare, la fiecare interacțiune cu acestea.
Pasul următor va fi implementarea platformei de interoperabilitate și de la acel moment, toate instituțiile care dețin registre de bază, precum și autoritățile publice locale, vor avea un an și jumătate la dispoziție pentru a se integra cu platforma. Legea prevede și sancțiuni pentru nerespectarea termenelor impuse.
S-a estimat că simplificarea interacțiunii cu instituțiile și autoritățile publice va avea și un impact economic major, implementarea în integralitate a legii generând o creștere a PIB-ului cu 0,5% – 0,8% și economii de milioane de euro anual pentru bugetul de stat. În plus, comunicarea automată între autoritățile și instituțiile publice va determina în timp eliminarea necesității prezenței fizice a cetățeanului la ghișeu.
Ce am prezentat până acum reprezintă însă partea plină a paharului. Pentru o informare corectă, cei care astăzi se bat cu cărămida-n piept ar trebui să spună că un astfel de proiect a fost tărăgănat din 2017! Și poate că nici astăzi n-am fi avut legea aprobată, dacă nu ar fi fost un obiectiv prevăzut în PNRR!
Oricum, va mai curge multă apă pe Dunăre până când, cu câteva click-uri, cetățeanul va putea solicita și obține un serviciu fără dosar cu șină, fără să meargă cu un vraf de hârțoage la ghișeu!
Admitem că a fost făcut un prim pas. Ce urmează? Pentru început, registrele de bază se vor conecta în mod obligatoriu la platforma de interoperabilitate- Sistemul naţional informatic de evidenţă a persoanelor, Registrul electronic naţional al nomenclaturilor stradale, Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, Registrul comerţului, Baza de date naţională integrată privind vehiculele rutiere înmatriculate, Sistemul Naţional de Identificare şi Înregistrare a Animalelor, Portalul instanţelor de judecată, Portalul Ministrului Finanţelor care conţine informaţii despre contribuabili.
Conform prevederilor legii, în termen de un an de la punerea în funcţiune a platformei de interoperabilitate, instituţiile şi autorităţile publice centrale care deţin un registru de bază sunt obligate să se integreze cu platforma, termenul prevăzut pentru instituţiile şi autorităţile publice locale fiind de doi ani de la aceeaşi dată. Și aici sunt șanse mari să se confirme că una e-n teorie și cu totul alta în practică!