Potrivit unor calcule de ultimă oră, datoria externă a României, vorbind aici exclusiv despre datoria publică, a depășit 50% din PIB. Prin urmare, conform legii, autoritățile centrale sunt obligate la niște reduceri drastice a cheltuielilor publice. Problema este că se apropie un an cu mare încărcătură electorală iar politicienii aflați la putere nici nu vor să audă de așa ceva. Dacă datoria externă ar fi defalcată, ar reveni suma de 37000 de lei de locuitor, echivalentul a 7500 de euro! O sumă uriașă, la care jumătate din familii nici nu îndrăznește să viseze.
Pe de altă parte, cu toată criza scumpirilor, un studiu extrem de serios confirmă faptul că activele financiare ale populației înregistrează o majorare pronunțată, la peste 112 miliarde de lei. Averile în lichidități sunt însă polarizate foarte accentuat, această caracteristică fiind demonstrată de distribuția depozitelor. Astfel că 0,4% dintre deponenți ( 59.500 persoane) cumulau, la finalul trimestrului III al anului 2022 o proporție de 26% (64,6 miliarde de lei) din totalul depozitelor cetățenilor, deținând în medie 1,08 mil lei pe persoană, respectiv echivalentul a 220 mii euro.
La polul opus se situau 99,6% din deponenți (14,1 mil persoane) care posedă 74% din depozite, suma medie economisită de aceste persoane fiind de 11.000 lei, respectiv echivalentul a numai 2.200 euro. Ce înseamnă asta? Anume că după trei ani de criză, bogații României au devenit și mai bogați, în timp ce clasa de mijloc se menține tot mai greu pe linia de plutire iar săracii se confruntă cu lipsuri uriașe.
Decalaje imense sunt și la activele nefinanciare, care sunt reprezentate de bunuri cum ar fi locuința, diferite construcții, terenuri agricole/ forestiere, mobilier, automobile, alt tip de vehicule, bijuterii, tablouri, precum și de bunuri de folosință îndelungată cu diverse întrebuințări.
Un alt semnal îngrijorător este dat de creșterea numerarului deținut de populație, de 12,4 ori în echivalent euro (de la 0,9 mld euro la 11,2 mld euro), ceea ce înseamnă că foarte mulți nu mai au încredere în bănci!
O altă explicație a majorării semnificative a numerarului constă în tendința unui număr tot mai mare de cetățeni (inclusiv prin intermediul firmelor) ca, pe fondul caracterului lax al legislației, să desfășoare operațiuni economice necontabilizate, veniturile astfel obținute neputând fi justificate în raport cu băncile în scopul constituirii depozitelor tezaurizare sub diferite forme. Ceea ce ministrul Câciu și armata de inspectori din subordine vede „în ceață” sau cel mult la nivel declarativ!
Și asta este numai o latură a tabloului zugrăvit după cum se vede în culori destul de cenușii. Temători în privința zilei de mâine, oamenii țin banii la saltea, atâția câți au. Nu merg la bănci unde comisioanele sunt exagerate, dobânzile dezamăgitoare iar încrederea destul de șubredă. Cu excepția celor extrem de puțini care, cum spuneam, dispun de peste un sfert din totalul economiilor!