La Parlament a avut loc ședința reunită a patru comisii, de la Senat și Camera Deputaților, în cadrul căreia au fost audiați reprezentanții instituțiilor guvernamentale cu atribuții și obligativitate privind acordarea de asistență și susținere românilor care trăiesc în state din vestul Europei, fiind vorba aici de acele familii deposedate abuziv, de copiii lor, de către asistența socială din acele țări.
Ședința comisiilor pentru politică externă și pentru românii de pretutindeni din Senatul României, respectiv Comisia pentru politică externă și Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților a fost prezidată de senatorul Titus Corlățean, fiind audiați reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Justiției, Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse și Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, instituții care au între atribuții obligativitatea de a acorda asistență și susținere familiilor de români care trăiesc în state europene și care au fost deposedate cu forța, nu o dată, abuziv, de copiii lor, de către autoritățile de asistență socială din aceste state.
Ședința comună condusă de președintele Comisiei pentru politică externă din Senat și a fost convocată în baza prerogativelor constituționale de control parlamentar asupra Executivului iar discuțiile au urmărit evaluarea modului de gestionare interinstituțională în România a cazurilor de preluare abuzivă de către serviciile sociale din anumite state europene a unor copii minori cetățeni români din familii de cetățeni români care trăiesc în străinătate, cu accent pe cazuri concrete, semnalate la nivelul opiniei publice, precum cel al familiei Samson din Suedia.
Au fost prezentate demersurile instituționale întreprinse de autoritățile române, în baza obligațiilor de natură constituțională de a acorda sprijin cetățenilor români aflați în situații dificile, în cazuri de preluare abuzivă de către instituții ale altor state a unor copii minori cetățeni români în vederea repatrierii acestora și reunificării familiale. De asemenea, a fost analizat modul în care colaborează instituțiile cu atribuții în domeniu, fiind remarcată necesitatea ca la nivelul acestora să existe o mai bună coordonare care să conducă la gestionarea interinstituțională operativă eficientă a numeroaselor cazuri dramatice, semnalate permanent autorităților române de părinți disperați din străinătate.
„O temă dureroasă și un număr de cazuri grave semnalate, care a crescut exponențial, din păcate, în ultimii ani. O audiere la care doamnele ministru ale Familiei și Justiției au avut diligența să comunice în avans motive obiective pentru imposibilitatea participării. Din partea Ministrului Afacerilor Externe, tăcere absolută și, surprinzătoar, absență. Regretabil. Probabil participarea la Consiliul național al PNL a fost mai importantă.
Membrii Parlamentului, mulți dintre ei din cei care s-au implicat de-a lungul anilor în încercarea de soluționare a problemei reunificării familiilor de români cu copiii luați abuziv în alte state, au formulat numeroase comentarii, întrebări sau propuneri. Au primit răspunsuri, unele convingătoare, altele mai puțin, din partea instituțiilor statului invitate la audiere.
Cazuri cunoscute de mai mulți ani, care și-au găsit doar parțial o rezolvare fericită, au fost menționate: Bodnariu, Nan, Mihaela Seidler, Hermina Gheorghe, Furdui, Rotundu, Barbu, Leș sau, mai recent, cazul dureros al familiei Samson din Suedia, ale cărei fete sunt deținute abuziv, cu încălcarea reglementărilor internaționale în materie, cu simularea unei atitudini de cooperare cu statul român și, în orice caz, împotriva voinței statului de unică cetățenie a minorilor, România”, a precizat senatorul Titus Corlățean.
Concluzia membrilor comisiilor parlamentare la finalul audierilor a subliniat necesitatea imperativă a înființării unei structuri interinstituționale specializate, posibil coordonată la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, structură care să reunească la aceeași masă experți cu competențe relevante și complementare în materie, precum Asistență consulară, Drepturile omului, Dreptul internațional, Dreptul familiei, Autoritatea pentru protecția copilului, magistrați detașați specializați în Dreptul familiei și cunoscători ai jurisprudenței naționale și internaționale în domeniu. Această structură, după evaluarea într-o formulă coordonată și integrată a cazurilor semnalate, poate propune ulterior soluții de acțiune pe masa decidenților politici, în vederea susținerii reunificării familiilor cetățenilor români care locuiesc în străinătate și care au avut de suferit de pe urma preluării forțate a copiilor lor minori în statele europene de reședință.
„Este nevoie, așa cum personal am pledat de ani de zile, și am reușit măcar introducerea unor prevederi în Programele de guvernare a două guverne românești succesive, fără ca instituțiile guvernamentale să trateze cu adevărat responsabil aceste propuneri, de o structură interinstituțională specializată care să reunească la aceeași masă experți cu competențe relevante și complementare în materie, consulară, drepturile omului, Drept internațional, Dreptul familiei, Autoritatea pentru protecția copilului, magistrați detașați specializați în Dreptul familiei și cunoscători ai jurisprudenței naționale și internaționale în materie, de exemplu de la CEDO, unde state precum Norvegia și Suedia au fost anterior condamnate.O structură care ani de zile am considerat că trebuie coordonată de MAE.
Nu mai sunt convins de acest lucru, luând cunoștință de conduite greșite, lipsă de profesionalism și prejudecăți absolut condamnabile manifestate de unii decidenți sau funcționari (nu toți, evident, cunosc destui consuli sau diplomați care au pus suflet în gestionarea unor cazuri precedente) instalați comod în birourile lor confortabile, temători să nu deranjeze pe alții mai mari și cu atitudini de fapt slugarnice față de capitale considerate importante. Au uitat că au o obligație Constituțională de a acționa în mod real, hotărât și nu declarativ pentru a apăra proprii cetățeni și au uitat că nu s-a prăbușit cerul și nu s-au deteriorat relații bilaterale nici în cazul Norvegiei, nici al Germaniei sau Danemarcei când, mai ales acțiuni politice și civice ale comunităților românești din țară și străinătate, reprezentanți ai țării noastre sau români simpli, care s-au mobilizat, au obligat țările menționate să returneze copiii familiilor de români și patriei mamă, România. Ba dimpotrivă, românii și-au câștigat respect, pentru demnitatea și solidaritatea demonstrate”, a adăugat președintele Comisiei de Politică Externă din cadrul Senatului României – Titus Corlățean.