Rezultatele studiului realizat de INSCOP și intitulat „Percepția populației cu privire la comunism. Reperele nostalgiei”, echivalează cu infinit mai mult decât un duș rece pentru clasa politică! Sunt de natură să șocheze oamenii care iubesc libertatea și prețuiesc valorile democrației și întristează în același timp prin fragilitatea dovedită a memoriei colective și apetența majorității pentru denaturarea realităților. Trist dar adevărat, oameni cărora semianalfabetul Nicolae Ceaușescu le-a lăsat copiii fără hrană, lapte praf și căldură, au ajuns să îl jelească și chiar să-l martirizeze precum au făcut la un moment dat chinezii cu Mao!
Datele pentru studiu au fost culese în prima parte a lunii iulie 2025, o perioadă cu mult stres pentru populație, pe un eșantion de 1.500 de respondenți, cu o marjă de eroare de +/- 2,5% iar principala concluzie este că 66% dintre români cred că fostul lider comunist Nicolae Ceaușescu a fost un președinte bun pentru țară. Mai puțin de un sfert , respectiv, 24% dintre respondenți, cred că acesta a fost un lider rău pentru România, iar 7,8% spun că nu știu să aprecieze acest lucru.
Poate și mai dureros, 55,8% dintre români consideră că, luând în calcul toate aspectele din perioada comunistă, aceasta a însemnat un lucru bun pentru România, în timp ce 34,5% dintre ei consideră că în comunism s-au întâmplat mai multe lucruri rele.
Oarecum de așteptat, percepția favorabilă față de comunism crește semnificativ în rândul celor de peste 60 de ani (67%) și al persoanelor cu studii primare (72%). Oameni neadaptați vremurilor, care au uitat de cenzură, de cele două ore de emisie în care TVR ridica osanale, de pâinea și benzina raționalizate!
În schimb, tinerii între 18 și 29 de ani rămân mai sceptici și, în totală necunoștință de cauză, 45% dintre aceștia privesc comunismul ca pe o perioadă pozitivă.
Cum explică sociologii asemenea derapaj colectiv? În primul rând prin fragilitatea memoriei colective și ușurința cu care pot fi manipulate percepțiile atunci când statul nu investește suficient în educație istorică, civică și în comunicarea corectă cu cetățenii.
Cifrele reflectă dezamăgirea profundă față de clasa politică din ultimele trei decenii, caracterizată prin corupție, lipsă de transparență, promisiuni nerespectate. Adăugăm exacerbarea sentimentului de insecuritate și avem rețeta aproape completă a recrudescenței nostalgiei după „epoca de aur, când toată lumea era egală (o mare minciună) și mergea la servici!”
La fel de adevărat, un rol important în atingerea aceste contraperformanțe l-au avut și îl au în continuare campaniile de dezinformare, care încearcă să submineze valorile democratice și să ofere un trecut cosmetizat!
Ori despre represiune, teroarea Securității, frică, foamete și lipsa de libertate, nu mai suflă nimeni o vorbă. Cum nu mai vorbește nimeni că, în demența lui, Ceaușescu și ticăloasa de Tanti Leana ordonau întreruperea alimentării cu energie electrică și tăiau căldura pentru economii, ori că au vândut hrana de la gura poporului să-l scape chipurile de datoriile pe care ei le făcuseră, pentru o industrializare pe cât de grosieră pe atât de falimentară, viabilă cel mult în cadrul CAER!
Avem în acest sondaj și dovada că tinerii nu învață despre ce trebuie cu adevărat să afle la orele de istorie, fiind o pradă ușoară pentru propagandiștii care nu obosesc să le spună ce bine se trăia în sclavie.
Nu în ultimul rând se poate vorbi despre consecințele războiului informațional în care ne aflăm, de atacuri mediatice coordonate în mod direct de o putere ostilă, concretizate în valuri de dezinformări, minciuni și manipulări grotești propagate pe toate canalele de multiplicare a informației, cu precădere pe rețelele sociale. Atacuri pe care autoritățile de la București se dovedesc incapabile să le contracareze, deși au pârghiile necesare la îndemână!