În anii ’90, Șotânga era între primele trei comune ale județului ca nivel economic și de dezvoltare, cu 2400 de locuri de muncă foarte bine plătite numai la exploatarea minieră. Apoi, odată cu închiderea mineritului, prăbușirea a fost dramatică, fiind ratată și oportunitatea obținerii statutului de zonă defavorizată. A fost nevoie de nu mai puțin de 25 de ani pentru ca la Șotânga să se vadă iar „luminița de la capătul tunelului”, după muncă multă și susținută. Comuna s-a ridicat enorm și are perspective frumoase, pentru că o echipă de oameni și în mod special primarul Constantin Stroe, s-au încăpățânat pe un drum la care alții nici n-au gândit. Cu pricepere și răbdare a fost pus în valoare fiecare atu al comunei și prinsă din zbor orice oportunitate de finanțare. Iar rezultatele se văd și oamenii le simt la Șotânga: drumuri bune, rețele de utilități puse la punct, parcuri fotovoltaice uriașe au dat o altă dimensiune haldelor de zgură și, poate mai important, urmează alte obiective cel puțin la fel de spectaculoase! Despre toate acestea, despre ce va fi în anii următori, am stat de vorbă cu primarul Constantin Stroe, pe care l-am „extras” preț de câteva zeci de minute din maldărul de proiecte și documente pe care le gestionează cu pricepere și răbdare în fiecare zi.
Dialogul a plecat, spunem noi firesc, de la situația financiară:
„Bugetul pe 2025 este mai strâns raportat la anul trecut. Acoperim tot ce înseamnă partea de funcționare , vorbind de administrația locală, dar este posibil să avem ceva probleme pe partea de dezvoltare. Pentru că necesitățile financiare sunt mari și avem proiecte care se apropie de finalizare. Automat trebuie să venim cu partea noastră de cofinanțare și să începem să găsim soluții.
Anul acesta , vizavi de alocările de la Bugetul de stat, mare parte din resurse vine din impozitul pe venit. Dacă economia nu merge cum trebuie avem probleme! Și problemele or să înceapă undeva prin lunile iunie-iulie, în funcție de cât va fi gradul de încasare la Bugetul de stat. Suma certă pentru noi și pe care ne puteam baza era venitul din cotele defalcate din TVA, care anul acesta este mic iar compensarea s-a făcut pe impozitul pe venit. Repet, dacă-s probleme economice, după jumătatea anului ne vom confrunta și noi cu probleme mari”- ne-a spus primarul Constantin Stroe.
Proiecte multe și cu valoare ridicată înseamnă contribuții substanțiale pe partea de cofinanțare, care, pe total, depășește bugetele multor unități administrativ-teritoriale. A fost mult de muncă, insistență și un continuu du-te-vino la ministere, la Consiliul Județean, la instituții avizatoare, dar a venit timpul rezultatelor:
„Au devenit mature, cu finalizare anul acesta, proiectele pentru cei 4,2 kilometri de piste pentru biciclete, construite de la zero, proiect finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cu o cofinanțare serioasă, undeva în jurul a 1,5 milioane de lei. Este un proiect prin care am urmărit să accesibilizăm zone cu potențial de dezvoltare pentru petrecerea timpului liber. Urmărim cumva cursul Râului Ialomița. Avem Proiectul CAV- Centrul de Aport Voluntar, tot un proiect matur, care se apropie de finalizare. O să depunem cererile de plată pentru a lua banii din PNRR și avem deja lucrări efectuate, sper ca în 2025 procedura să nu mai fie la fel de greoaie. Aici stadiul fizic de realizare este undeva la 78-80%. Plus că avem containerele și tot ce mai ține de logistică achiziționate prin procedură centralizată, printr-un acord cadru cu Ministerul Mediului. Vor fi containere frigorifice, pentru deșeuri din demolări, mobilă, materiale textile. La noi a rămas partea de cântar, de achiziții mai simple, pe care le-am făcut. În mod normal, cu ce mai avem noi- lucrări de zece miliarde lei vechi, cu echipamentele și celelalte dotări, ar trebui să închidem proiectul în prima jumătate a anului.
De ani de zile tragem pentru piața publică, obiectiv coroborat cu sala de sport, care a fost recepționată și în perioada următoare , sperăm ca de Paște, să avem zona aceasta centrală definitivată.”
Prima centrală fotovoltaică din județ pentru deservirea instituțiilor publice
O investiție cu impact deosebit pentru Șotânga este reabilitarea și modernizarea Drumului Județean 712, printr-un proiect al Consiliului Județean Dâmbovița. Se lucrează în forță și este posibil ca în scurt timp zona centrală, cu trecere după Primărie spre Vulcana Pandele să fie gata și toată toată imaginea de ansamblu va arăta foarte bine: sală de sport, cu piața publică- adică centru civic al comunei. Despre investiții noi, de asemenea, sunt multe de spus:
„O să începem proiectul de modernizare a iluminatului public, avem contract de finanțare semnat cu Administrația Fondului de Mediu și am finalizat centrala fotovoltaică. Cred că este prima din județ care, la o capacitate de 200 de kilowați/h, ne va ajuta foarte mult în ce privește scăderea facturilor la energia electrică. Vom fi prosumator și vom intra într-un sistem de compensare a facturilor.”
Pentru centrala fotovoltaică , realizată cu bani din fondul de dezvoltare de la Ministerul Energiei, contractul a fost semnat în noiembrie 2025 iar recepția a fost la începutul lunii februarie.
La Clubul Minier investiția a început prin PJDL. Lucrarea fiind însă foarte mare, a fost preluată de Compania Națională de Investiții și administrația publică locală a făcut tot posibilul pentru a grăbi semnarea contractului.
„Tot ce a depins de noi, proceduri administrative, s-au făcut. Mai sunt lucrări de executat care, ca termen, ar avea opt luni. Deci în mod normal, până la sfârșitul anului, Clubul Minier își va schimba fața radical, devenind un centru cultural și un cinematograf modern. Coroborat cu Centrul de Zi, realizat cu finanțare prin AFIR, reușim să creăm la nivelul Școlii Gimnaziale „Profesor Ilie Popescu” un campus școlar în adevăratul sens al cuvântului. Am primit deja echipamentele digitale pentru școli și grădinițe, achiziționate prin proiectul Consiliului Județean. Au fost montate și sunt funcționale în prezent.”
Bugetul comunei este structurat în părți sensibil egale: 50% pentru funcționare și 50% pentru dezvoltare. Cu precizarea că partea de dezvoltare este susținută în cea mai mare măsură din resurse atrase. În principal prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, prin CNI sau din fonduri europene.
„Pentru că Șotânga este încă o comună săracă! Noi tindem către o autonomie financiară, o independență cât mai mare. Iar dacă lucrurile evoluează cum le-am gândit, la orizontul de timp al anului 2028, Șotânga poate ajunge să fie independentă din această perspectivă.
Eu sper că am depășit și problemele administrative legate de aprobarea PUZ-ului pentru parcul industrial. Suntem pe ultima sută de metri, îl aprobăm prin hotărâre de Consiliu Local și atunci devenim atractivi și pentru investițiile private mari, care să genereze locuri de muncă, adică dezvoltare. Luat în calcul și viitoarele șosele de centură și drumul județean, tot ce se întâmplă pe zona de nord a județului, în următorii ani or să producă o dezvoltare pe care mulți nu o credeau la nivelul anului 2020. Dar lucrurile se întâmplă …
Vorbim de sute de locuri de muncă. 6-700 de locuri de muncă plătite bine, și atunci, din veniturile încasate și funcționarea unui parc industrial, se strâng suficiente venituri la bugetul local care să te facă independent și să te ajute să te dezvolți sănătos.”
