Confiscarea extinsă a prafului de pe tobă

Previzibil, deși ne aflăm în plină perioadă electorală și toți politicienii strigă cât pot împotriva corupților și corupției, Senatul a respins propunerea legislativă, iniţiată de parlamentari USR, referitoare la modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, pentru lărgirea cadrului de aplicare a confiscării extinse a bunurilor provenite din acte de corupţie sau activităţi criminale.
Surprinde oarecum scorul disproporționat, cu 116 senatori care au susținut raportul de respingere al inițiativei și numai  12 care au votat „împotrivă”.Și ar fi de adăugat aici câteva aspecte relevante. În primul rând că propunerea USR prevedea, printre altele, introducerea unui criteriu de apreciere, constând în diferenţa dintre venituri şi „standardul de viaţă” al persoanei condamnate, ca indicator de ilegalitate, precum și  posibilitatea includerii averii persoanelor asupra cărora condamnatul are influenţă în calculul standardului de viaţă. Prin același proiect se legifera posibilitatea aplicării confiscării speciale în cazul bunurilor transferate către orice terţ, dacă acesta ştia sau trebuia să ştie că scopul transferului era evitarea confiscării și erau pravăzute eliminarea limitei de 5 ani pentru dobândirea bunurilor confiscate; lărgirea aria infracţiunilor supuse confiscării extinse și obligativitatea instituirii măsurilor asigurătorii.
Concret, o astfel de lege ar fi permis reprezentanților statului să întrebe orice funcționar, salarizat modest dar cu o funcție cu atribuții de control, spre exemplu, cum de își poate permite o vilă la munte și să conducă un automobil premium. Ar fi putut fi controlați, sub aspectul veniturilor, liber-profesioniștii care declară la fisc “minimul pe economie”  și reușesc totuși să trăiască în lux exorbitant. Și, cel mai important, ar fi reprezentat un prim pas pe calea recuperării unor prejudicii care, însumate, dau multe zeci de miliarde de euro.
Nu ca în situația de față, când  prea mulţi hoţi şi corupţi, dintre cei dovediți, fac ceva puşcărie de lux, devin membri ai “uniunii scriitorilor” de la Jilava, să scape mai repede,  pentru a se întoarce la viaţă de huzur pe banii celor de care şi-au bătut joc și i-au furat fără pic de jenă.
La fel de important, fapt  specificat  în expunerea de motive a propunerii legislative,  România a avut termen în octombrie 2015 pentru a-și  pune în acord legislaţia penală cu Directiva europeană 2014/42/UE privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană. Cum infractorul Dragnea  și nici restul găștii “extinse” de la Teleorman nu au avut interes de așa ceva,  a urmat deschiderea procedurii de infringement faţă de România. Propunerea legislativă va fi dezbătută de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz, fiind însă puțin probabil să se schimbe ceva.
În concluzie, votul zdrobitor favorabil celor care au acumulat uriașe averi ilicite este o dovadă  clară că încă   suntem condusi de politicieni aflați pe mână cu tot soiul de  hoti, borfasi, corupti, mafioti, interlopi, criminali. Că avem un Parlament slab, populat cu tot soiul de personaje insalubre, care n-au avut nicio jenă să legifereze cu dedicație, în interesul grupărilor transpartinice care continuă să fure țara, bucată cu bucată.