marți , 28 ianuarie 2020
Home / EDITORIAL / COPIII SUNT CEI DIN URMĂ DINTRE VINOVAŢI!

COPIII SUNT CEI DIN URMĂ DINTRE VINOVAŢI!

Pentru toţi oamenii responsabili  şi mai puţin  pentru cei care au ridicat la rang de artă datul ochilor peste cap, vestea că România a obţinut rezultate mai slabe la testele PISA 2018, comparativ cu testările din urmă cu trei şi şase ani, n-a picat deloc bine. Fie că este vorba despre matemetică, ştiinţe sau citire, raportul publicat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, arată un regres considerabil, concluzia seacă fiind aceea că puțin peste jumătate dintre elevii români sunt capabili să se  folosească în situaţii practice de cunoștințele învățate la școală.

Ajunşi aici, merită amintită încrâncenarea cu care au fost primite, în urmă cu 15 ani,  iniţiativele lui Daniel Funeriu, unul dintre cei doi-trei miniştri ai Educaţiei care au dorit cu adevărat să schimbe ceva, să reformeze  acest sistem îmbâxit şi greoi, în care pe primul plan au fost de cele mai multe ori lefurile , implicit voturile profesorilor. Ce mai jigniri au fost atunci, ce mai “lupte” au dat sindicatele , principale vinovate pentru asemănările tot mai evidente dintre  învăţământ  şi un soi de sistem de asistenţă socială de lux. Să ne amintim de lupta cu morile de vânt dusă de ministrul Mircea Miclea şi cum a fost înfierat, cu aceeaşi mânie proletară, fostul preşedinte Traian Băsescu, pentru că a spus cu voce tare un adevăr ştiut (şi acceptat nepermis) de toată lumea: anume că învăţământul românesc produce analfabeţi pe bandă rulantă. Nişte nemernici care –striga propaganda- aveau ceva cu profesorii şi directorii (proşti manageri şi în majoritate numiţi politic), care au ca grijă de căpătâi să strângă şi părăduiască fondul şcolii. Nu ca d-na Cati Abramburica, toată numai miere şi dispusă la tot soiul de compromisuri, doar doar vor creşte procentajele la Evaluarea Naţională şi BAC, să dea bine la imagine şi cu dedicaţie special,  să aibă şi universităţile fantomă “clienţi”, să nu rămână dascălii pe drumuri… Ori  la fel de vestitul Liviu Pop “Ghenuche”, în mandatul căruia învăţământul preuniversitar a fost aproape transformat în structură de partid.

Revenind la subiect, avem 44% analfabeți funcțional, cu 5% mai mulţi decât în 2015 şi a venit poate  momentul să se înţeleagă  că acei copiii analfabeți sunt produsul unui tandem nociv, părinţi-profesori analfabeţi funcţional. Poate  că se vor supăra unii sau alţii dar asta este realitatea: dacă ditai autorii de manuale şcolare s-au umplut de rahat cu erori impardonabile, dacă ani de zile posturile de conducere dar şi enorm de multe catedere au fost ocupate pe pile iar meritocraţia a fost ultimul dintre criteriile de promovare, dacă părinţii au acceptat senini să ofere “atenţii” şi să plătească meditaţii, în loc să tragă profesorii de mânecă, să îşi facă meseria de dascăl, rezultatul nu trebuie să mire prea mult.

Grav în acest context este că doamna Monica Anisie, al XXIX-lea  ministru în 30 de ani de haos şi pseudo-reformă, susţine senin că ”nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare”, pentru că ”accentul la aceste evaluări internaţionale nu cade neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă”. Un non-sens, o prostie cât casa, pe care nici măcar nu a fost obligată s-o spună, fiind  de nici măcar o lună în funcţie. E cazul să ne bucurăm oare de regres ori că elevii au ceva materie primă în cap dar nu au habar cum s-o proceseze?

 

În fapt, raportul OCDE arată în primul rând regresul semnificativ al eficienței în educație din România, generat inclusiv de faptul că majorarea otova a salariilor profesorilor a fost promovată degeaba dacă nu a fost însoțită de criterii de performanță. Mai arată efectul unei subfinanțări cronice a învățământului , vorbind de condiţii de studiu, manuale moderne, fără balastul care să asigure un anumit număr de ore de predare, materiale didactice şi alte dotări. Formarea continuă a personalului este de cele mai multe ori mimată iar discrepanţele dintre urban şi rural au devenit de neimaginat. Ce este de făcut? Păi în primul rând  stabilite   modalități eficiente  prin care se pot face învățământ remedial și meditații cu elevii în cadrul școlii, pentru a fi eliminate discrepanţele. Este imperativă  stabilirea  criteriilor de evaluare diferențială a prestației didactice, lucru perfect posibil în ciuda opiniei exprimate de  sindicatele care au nevoie în primul rând de cât mai mulţi membri şi mai puţin de profesori bine şi foarte bine pregătiţi şi hotărâţi să îşi câştige pe merit salariul. Asta pe termen scurt. În perspectivă, în schimb, este nevoie ca de aer de un pact pentru Educaţie şi trasarea unor linii directoare de la care să nu se abată nimeni, indiferent de alternanţa la guvernare. Trebuie promovaţi profesionişti şi înţeles odată pentru totdeauna că banii cel mai eficient investiţi sunt în educaţia  şi sănătatea generaţiilor tinere.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *