luni , 17 iunie 2019
Home / INFO NAȚIONAL / CU O CIRCULARĂ NU SE FACE PRIMĂVARĂ… ÎN FUNDUL GRĂDINII

CU O CIRCULARĂ NU SE FACE PRIMĂVARĂ… ÎN FUNDUL GRĂDINII

      O circulară a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) a fost transmisă către  toate primăriile şi atrage atenţia că  proprietarii din  localităţile  în care există reţea de canalizare au obligaţia să se racordeze , fără excepţie. Se mai spune în respectiva misivă “guvernamentală” că WC-urile din fundul curţii, dar şi fosele septice, ar fi strict  interzise. Conform documentului, primarii trebuie să întocmească rapid  liste cu toate persoanele fizice şi juridice care au acces la sistemul de canalizare, dar încă nu s-au branşat la acesta. Mai departe, listele  vor fi centralizate şi  puse la dispoziţia Gărzii de Mediu, care va aplica amenzi celor care, în termen de trei luni de la un prim avertisment, nu vor rezolva problema. Ca să fim bine înţeleşi, nici măcar fosele septice vidanjabile nu mai sunt acceptate iar singura excepţie este aceea în care persoana în cauză îşi face o staţie de epurare.

        Pentru cei care nu ştiu, facem precizarea că obligativitatea racordării la reţelele de canalizare nu este deloc nouă, dimpotrivă. Articolul 41, alin 14 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, spune clar că “utilizatorii, persoane fizice sau juridice, inclusiv cei care au sisteme proprii de alimentare cu apă, au obligaţia de a se racorda la sistemele publice de canalizare existente sau nou-înfiinţate, dacă aceştia nu deţin staţii de epurare avansată care respectă condiţiile de descărcare a apelor epurate în mediul natural”. De unde atunci atâta zor şi “supărare” la  MDRAP ?  Este consecinţa faptului că , din varii motive, preponderant electorale, problema a tot fost “rostogolită” şi s-a ajuns la scadenţă: România este foarte aproape de declanşarea procedurii de infringement din cauza faptului că nu s-a conformat prevederilor Directivei europene 91/271/EEC, al cărei termen de aplicare era 31 decembrie 2018, în sensul ca toţi locuitorii din aşezările mai mari de 2.000 de locuitori să aibă gospodăriile branşate la canalizare. Prin declanşarea infringementului, ţara ar fi  obligată la plata unor  penalităţi zilnice de sute de mii de euro şi riscă şi returnarea fondurilor europene primite pentru construirea sistemelor de canalizare. Şi chiar dacă lucrurile par simple la prima vedere,  în practică totul arată diferit. Branşarea la canalizare a locuinţelor  trebuie făcută pe cheltuiala fiecărui solicitant, iar costurile  sunt destul de ridicate. Dincolo de  taxa de branşament, care are o valoare modică, proiectarea şi realizarea efectivă a branşamentului ajung la câteva mii de lei, bani pe care cetăţenii din mediul rural nu îi au. Cum nu au nici măcar pe sfert sumele necesare amenajării unor băi în ton cu vremurile. Un “argument” convingător ar fi valoarea mare a amenzilor  pentru nerespectarea legii legii amintite, care este cuprinsă între 2.000 şi 4.000 de lei (comparabilă cu costurile de branşare la reţea), însă foarte mulţi dintre proprietarii locuinţelor au venituri reduse. deci faptul că vor fi amendaţi nu este neapărat o soluţie. În aceste condiţii nu ar fi de mirare ca mulţi să aleagă calea de mijloc, adică să facă pe dracu’n patru să se racordeze la canalizare dar să rămână cu closetul tot în fundul grădinii, camuflat, eventual, într-o căpiţă de fân…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *