Deficitul bugetar- un indicator clar al crizei economice

Oricât de meșteșugite ar fi vorbele, cifrele seci privind execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 arată că a fost înregistrat un deficit de 45,17 miliarde lei , ceea ce echivalează cu 4,17% din Produsul Intern Brut.  Pornind de această realitate,  estimări ale oficialilor Ministerul Finanțelor Publice spun că anul 2020 se va încheia cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB. Și de aici înainte, politicienii pot porni o întreagă polemică, problema majoră imediată nefiind însă  dimensiunea acestui deficit ci cât este de finanțabil.
Revenind la explicațiile munistrului Florin Câțu, mai mult de jumătate din deficit, respectiv 23,04 miliarde lei (2,13% din PIB), a fost generat generat de sumele lăsate în mediul economic prin facilităţile fiscale şi de cheltuielile excepţionale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19. Spre comparație, în primul semestru din 2019, an cu creștere economic de peste patru procente din PIB, deficitul a fost de 19,96 miliarde de lei, respectiv 1,94% din PIB.
Pe componente, creșterea deficitul bugetar aferent primelor șase luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri,  de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-mai, ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (10,2 mld lei) ,  de creșterea cu 2,94 mld lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ian-iunie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat,  precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 mld lei.
Pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 3,79 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 5,86 mld lei, reiese dintr-un document al MFP.
Au fost și creșteri de cheltuieli cu salariile din sistemul public și, aspect îmbucurător, cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 10,37 mld lei, cu 20,3% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 16,12 mld lei, înregistrându-se cel mai înalt nivel al cheltuielilor pentru investiții pe primele 6 luni din ultimii 10 ani. Acestea sunt cu 30,8% mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent.
Vor să spună aici comunicatorii MFP că nu toți banii s-au dus pe Apa Sâmbetei, că, indirect, în bună parte, se vor întoarece în vistieria statului. Cum spuneam însă de la început, problema cea mai presantă nu este cât de mare este “gaura” ci cum poate fi acoperită, cu costuri cât de cât suportabile.