Guvernanții , care dintre ei or mai fi interesați, au răsuflat ușurați după ce Agenția de rating S&P a păstrat calificativul aferent datoriei guvernamentale și perspectiva stabilă ale României la BBB-/A3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută. Suntem cu o treaptă deasupra junk, termenul care delimitează practic marginea prăpastiei, dar asta este ceva obișnuit pentru România, țara de ani de zile guvernată pe picior, fără consecvență și predictibilitate în materie de legislație economică.
Pentru cei care nu știu, conform Standard & Poor’s, o obligațiune este considerată investment grade dacă ratingul său de credit este BBB− sau superior. Obligațiunile cu rating BB+ și inferior sunt considerate a fi speculative grade („grad speculativ”), uneori denumite și obligațiuni „junk”.
În proasta tradiție de la București, Ministerul Finanțelor s-a și grăbit să transmită un comunicat de presă, evident în notă triumfalistă și cu ignorarea neajunsurilor pe care agenția de rating le-a scos în evidență.
Astfel, experții S&P sunt de părere că acele cheltuieli preelectorale populiste, cu target în ziua votului, vor împinge deficitul bugetar la 7,3% din PIB în 2024. Prin urmare, politica fiscală din 2025 rămâne incertă și anticipează că datoria publică va crește constant depășind 54% din PIB până în 2027.
Depășirea cheltuielilor se datorează în mare parte creșterii salariilor din sectorul public cu 20%, constând în 14 miliarde lei (aproape 1% din PIB), majorarea pensiilor din septembrie care costă 0,6% din PIB, a cheltuielilor militare care cresc la aproape 2,5% din PIB și investițiilor publice de aproximativ 7% din PIB, acoperite doar parțial de fonduri europene.
Mai departe, politica fiscală a menținut cererea internă la un nivel ridicat dar o mare parte din aceasta este canalizată în importuri. Ca efect negativ, deficitul de cont curent va depăși 8% din PIB în acest an, enorm de mult.
Alt efect negativ al creșterii cheltuielilor de consum din pix este acela că, pe fondul creșterii mari a importurilor, PIB-ul real o să crească cu doar 1,6% în acest an. Inflația din România este acum cea mai mare din Europa Centrală și de Est (ECE), cu peste 5%, datorită cererii interne ridicate pe fondul expansiunii fiscale.
Creșterea economică reală din prima jumătate a anului a fost mai lentă decât s-a anticipat iar prognoza a fost revizuită la aproape jumătate. Un semnal bun a fost dat de stabilitatea pe piața muncii, cu sublinierea că diferența dintre abilitățile angajaților și cererea economiei limitează extinderea bazei de angajare. Se anticipează că economia României se confruntă cu mai multe provocări structurale care vor persista după 2027, inclusiv din cauza trendului demografic: scăderea populației aptă de muncă ar putea trage în jos creșterea.
Și a fost lăsat la urmă comentariul care deranjează cel mai mult puterea politică și executivă: România are unii dintre cei mai scăzuți indicatori de guvernanță din UE, puncte slabe fiind corupția și nivelul redus de eficiență guvernamentală.
Ce răspunde Ministerul de Finanțe?
„Este un mesaj pozitiv pentru investitori, fiind o nouă confirmare a faptului că am luat măsurile necesare și corecte pentru combaterea efectelor socio-economice ale crizelor recente și pentru asigurarea unor finanțe publice sustenabile. Trebuie să rămânem temperați și concentrați pe reformele structurale, pe implementarea angajamentelor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență, dar și pe investițiile în infrastructură și digitalizare, pentru a asigura o creștere economică sustenabilă a României pe termen mediu. Este imperativ să continuăm reformele, să eficientizăm cheltuielile publice și să implementăm soluții durabile pentru a reduce presiunile asupra bugetului!”
Un mesaj heirupist și mult prea departe de realitate!