Sunt câteva luni bune de când criza energetică ne arde la buzunare. A fost o iarnă scumpă pentru consumatorii casnici iar impactul asupra economiei a fost la fel de serios. Toate s-au scumpit iar inflația a depășit cele mai pesimiste estimări. Asta pe timp de pace, când nimic nu anunța urgia care s-a abătut asupra vecinilor. De aproape două săptămâni însă, odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, criza crește constant în intensitate, se scumpesc aproape zilnic gazele naturale și petrolul, chiar dacă suntem la început de primăvară când de regulă prețurile la hidrocarburi începeau să scadă ușor.
Prin urmare, este evident că escaladarea conflictului dintre Ucraina și Rusia va avea efecte economice importante prin cel puțin trei canale principale de propagare – energie, comerț și sectorul financiar – în funcție de duritatea sancțiunilor dar și de intensitatea cu care va răspunde țara agresoare. De departe, cele mai mari temeri sunt legate de efectele războiului asupra domeniului energetic, fiind luate în calcul mai multe situații posibile.
Într-un scenariu extrem, de “Black-out”, în care Rusia ar tăia alimentarea cu gaz în Europa, prețul gazului natural ar putea crește până la aproximativ 140 EUR/MWh, arată o analiză a economiștilor. Și pentru că posibilitățile de a găsi furnizori alternativi sunt limitate, această situație ar aduce un plus de +2.5 puncte procentuale predicției de inflație pentru zona Euro în 2022. Pentru Romania în schimb, impactul ar fi și mai puternic!
Foarte important, analiștii nu se așteaptă însă ca Rusia să oprească furnizarea de gaz deoarece acest lucru ar însemna o reducere semnificativă a veniturilor fiscale și a celor din export, deci ar rămâne fără resurse financiare , în timp ce rubla ar pica extrem de jos în cotații. Iar ca argument, Gazprom și-a îndeplinit toate obligațiile de furnizare de gaz conform contractelor, deși volumele tranzitate prin Ucraina s-au redus considerabil. În plus, țările din Europa, inclusiv România, au o rezervă de gaz pentru aproximativ o lună. Este deci de așteptat ca prețurile să rămână în intervalul 75-90 EUR/MWh până în vară.
Partea proastă este că alternativele imediate de furnizare sunt limitate, iar pentru Europa fără gazul rusesc, rezultatul ar putea fi o criză economică la final de 2022, început de 2023 la care s-ar adăuga o creștere a inflației. Odată avertizați, este de datoria decidenților politici să găsească rezolvări și să aloce resursele necesare creșterii gradului de independență energetică, într-un orizont de timp cât mai scurt. Și am văzut asemenea preocupări în țările vestice, unde se pune mare accent pe dezvoltarea de noi capacități pentru obținerea de energie din surse regenerabile. La noi în schimb, liderii politici par loviți cu leuca… Dorm pe ei în loc să facă toate demersurile pentru finalizarea capabilităților noi de producție pentru energie hidro și nucleară, plus că întârzie nepermis adoptarea unei legislații clare, predictibile și atractive pentru investitorii dispuși să exploateze uriașele zăcăminte de gaze naturale din Marea Neagră. România pierde astfel timp prețios și va rămâne extrem de vulnerabilă, cu note de plată pe care le vor deconta toți consumatorii, vinovați poate doar pentru că nu au știut să aleagă liderii care trebuie!
