Într-o ieșire publică greu de catalogat, pe un ton aparent calm, cum ne-a obișnuit, dar cu formulări pe alocuri isterice, guru Isărescu a reușit să scandalizeze opinia publică și, chestie rară, să-l trezească din amorțeală pe Klaus Iohannis.
A început cu o lecție tocită dar mereu actuală pentru România, despre deficitul extern generat aproape în totalitate de situația finanțelor publice: de ani de zile avem cheltuieli fixe, rigide, de aproape 90% din venituri, plus cheltuieli suplimentare cu Armata, peste care s-au suprapus cheltuieli medicale, generate de pandemie. Am avut și avem criză economică, s-a scumpit energia și toate au amplificat deficitul, lăsând o marjă extrem de redusă pentru investiții publice. Care investiții sunt serios contractate de corupția generalizată. Tot îmbuibatul ăsta ne spune că nu mai pot fi reduse impozitele când veniturile fiscale în PIB-ul României au căzut sub 30%. Ca un prim comentariu, deficitul este în primul rând rezultatul proastelor guvernări, al corupției și promovării mediocrilor în funcții de mare răspundere, dar asta nu spune unul care s-a bălăcit la greu în mocirla politică.
N-a venit cu o informație în premieră în sensul că, în ultimii doi ani, deficitul de cont curent a generat cele mai mari probleme, deficitul public fiind mai mare decât deficitul de cont curent. În anul de pandemie a fost aproape de 10% deficitul public, și cel de cont curent undeva în jur de 5%. Acum au ajuns cam la același ordin de mărime. Cu alte cuvinte, deficitul extern este generat aproape în totalitate de deficitul bugetar. Bun, înțelegem, cheltuielile sunt mult mai mari decât veniturile. Dar nu ciocoiul ăsta este cel mai în măsură, cel puțin din punct de vedere moral, să vorbească despre cheltuieli mari. El care și-a tras salarii uriașe, bonusuri, cumulate cu o pensie mega-nesimțită. Plus că a făcut din Banca Națională un hogeac de unde o liotă de căpușe care n-au nimic în comun cu finanțele ori sistemul bancar, încasează mii și mii de euro pe lună, ca să nu facă nimic. Și avem aici exemplul de notorietate, cu Viorica Dăncilă angajată (fără niciun concurs) consilier de strategie!
Înțelept nevoie mare, vine și cu soluția teoretică: dacă nu se mai poate face vreo ajustare pe partea de cheltuieli, trebuie crescute veniturile. Corect, așa scrie și la carte. Cum să crească veniturile nu mai spune, pentru că habar-n-are, deși a fost la butoane inclusiv ca premier.
Precum un avocat plătit al guvernului, Isărescu a mai bălmăjit scuza că nu executivul stabilește prețurile la energie, petrol, gaze naturale, pentru că nu avem o situație fiscală solidă. Adică greul trebuie să pice tot pe spinarea populației sărăcite, deși România este mult mai puțin dependentă de gazele și petrolul de la ruși.
Și toată gargara menită să explice majorarea galopantă a dobânzii de referință a culminat cu îndemnul ca oamenii să se calmeze, consumând la nevoie ceai de tei, în timp ce inflația îi sărăcește, retezându-le dramatic puterea de cumpărare. O mare nesimțire, venind de la un dinozaur care a supt cât a putut ca om al sistemului și nu are bunul simț să se retragă, când este evident depășit de situație!
