Mai mult de o treime din veniturile românilor se duce pe mâncare şi băutură

Incluzând aici şi veniturile din prestaţii sociale, adică ajutoarele financiare şi serviciile gratuite, în trimestrul al III-lea al anului  trecut veniturile totale ale populaţiei (medii lunare/ familie) au fost de 4.872 lei, în timp ce cheltuielile au fost de 4.200. Ne mai spun statisticienii că,  luate individual (medii/persoană), veniturile au fost de 1.889 lei/persoană iar cheltuielile de 1.630 de lei. Cu siguranţă, nici jumătate dintre gospodării nu ating însă acest nivel, pentru că  România are cea mai mare inegalitate a veniturilor din UE şi cea mai mare disparitate inter-regională. Chiar Comisia Europeană a remarcat faptul că decalajele dintre zonele de dezvoltare ale României s-au adâncit în timp, conducând la apariția unor poli de competitivitate regională, concomitent cu cronicizarea sărăciei în unele zone. Iar lipsa infrastructurii care să interconecteze provinciile istorice acționează în sensul permanentizării acestor decalaje.
Revenind la cheltuieli, așa cum era de așteptat, cei mai mulți bani, în jur de 35% din venituri, se duc  pe mâncare și băutură, iar cei mai puțini, sub 3%, sunt  alocaţi  pentru educație. Cu precizarea că, în cazul gospodăriilor sărace, ponderea cheltuielilor cu alimentele depăşeşte jumătate din totalul veniturilor.
Grav este  că România rămâne o țară cu veniturile pe cap de locuitor aflată la coada Europei, cu disparități salariale în creștere , în mod special între sistemul bugetar şi economia reală. Numai patru din 10 români spun că oamenii au șanse egale în viață iar  80% dintre cei intervievaţi consideră că diferențele salariale sunt prea mari. Persoanele din gospodăriile considerate bogate au obţinut venituri de 7,2 ori mai mare decât persoanele din gospodăriile considerate sărace şi trebuie spus aici că majoritatea familiilor considerate bogate realizează venituri din salariile plătite de stat.