PREACUVIOSUL PROTOSINGHEL MELCHISEDEC DOBRE
– slujitor râvnitor și jertfelnic în via Domnului
Cu tristețe am aflat de trecerea la cele veșnice, după o lungă și chinuitoare suferință, a Preacuviosului Părinte Protosinghel Melchisedec Dobre, fostul stareț al Mânăstirii „Înălțarea Domnului – Cota 1000”, din Eparhia noastră.
Cu multă râvnă și jertfelnicie, Părintele Melchisedec s-a nevoit în mânăstirea a cărei biserică și chilii le-a ridicat pe culmile Bucegilor, cu deosebite eforturi personale și cu ajutorul familiei sale, urmând pilda evlavioasă a multor cuvioși monahi de pe aceste binecuvântate plaiuri.
Părintele Protosinghel Melchisedec s-a născut în ziua de 30 iunie 1968, în Comuna Jurilovca din județul Tulcea, ca fiu al unor buni și evlavioși creștini, Traian și Elena Dobre, de la care a învățat atașamentul față de credința noastră strămoșească și dorința de a-I sluji lui Dumnezeu, la Sfântul Altar. Cursurile școlii primare și gimnaziale le-a urmat în localitatea natală, după care a absolvit Liceul de Matematică-Fizică „Spiru Haret” din Municipiul Tulcea (1984-1988). Tatăl ceresc i-a călăuzit pașii spre studiul teologiei, astfel că, între anii 1996-2000, a urmat cursurile Facultății de Teologie a Universității „Valahia” din Târgoviște.
Urmând chemării sale monahale, în anul 1995 a fost tuns în monahism pe seama Mănăstirii „Stelea” din Târgoviște, după care pașii i-au fost călăuziți spre Mănăstirea „Peștera Ialomiței”, unde a viețuit o perioadă scurtă de timp.
În anul 1997, i-a fost încredințată slujirea de stareț al Mănăstirii „Înălțarea Domnului – Cota 1000”, care atunci se afla în construcție. Cu ajutorul familiei sale, a unor binevoitori și generoși ajutători, dar și cu sprijinul Centrului nostru eparhial a reușit, depunând apreciabile eforturi, din anul 2000, de când l-am reconfirmat ca stareț, să finalizeze edificarea bisericii și a chiliilor mânăstirii.
Neobosit căutător de ajutor pentru încheierea proiectelor edilitare de la mânăstire, preocupat de istoria glorioasă a neamului nostru, dar și statornic nevoitor întru trăirea frumuseții duhovnicești a Ortodoxiei noastre străbune, Părintele Melchisedec a aprofundat studiul istoriei noastre vechi, obținând în anul 2010 titlul științific de Doctor în Istorie în cadrul Universității din Craiova.
A iubit neamul și credința noastră ortodoxă, fiind un aprig apologet al valorilor creștine de pe pământul nostru românesc, fiind apreciat deopotrivă de clerici și mireni.
Părintele Melchisedec a trecut la cele veșnice după o grea și nemiloasă suferință, deși cu toții i-am fost alături în a-l susține și a-i alina încercarea. Cu toții credem că Învierea din morți a Domnului este temelia cea tare a credinței noastre, care ne susține speranța că indiferent de câte provocări, suferință și boală înfruntăm în timpul vieții noastre, chiar trecând prin moarte, suntem nedespărțiți de iubirea, ajutorul și prezența Bunului Dumnezeu.
Doresc să apreciez încă odată, în mod deosebit, râvna și jertfelnicia deosebită a Părintelui Melchisedec pentru ridicarea bisericii și a chiliilor Mânăstirii „Înălțarea Domnului – Cota 1000”.
De asemenea, un cuvânt special de compasiune și de apreciere doresc să adresez mamei Părintelui Melchisedec, membrilor familiei sale, obștii monahale pe care a slujit-o timp de 24 de ani, ca de altfel tuturor celor care l-au cunoscut și l-au iubit, rugând pe Bunul Dumnezeu să-i dăruiască pace și veșnică odihnă, așezând sufletul său întru lumina și iubirea Sa!
Veșnică să-i fie pomenirea!
NIFON,
ARHIEPISCOP ȘI MITROPOLIT
