“Ne batem” pentru locul I în Europa, dar la corupţie

România se numără printre cele cinci ţări din Uniunea Europeană care  nu au atins pragul de 50% în Indicele de Percepţie asupra Corupţiei, din 2019. Studiul a fost publicat de Transparency International şi cuprinde  analiza situaţiei corupţiei din  180 de ţări, iar în cazul particular al ţărilor membre  UE, utilizarea necorespunzătoare a fondurilor comunitare rămâne încă o problemă importantă.
Indicele de percepţie a fost calculat pe baza  răspunsurilor primite de la 12 instituţii independente specializate în guvernanţă şi climatul de afaceri, Ungaria, Polonia, România, Croaţia şi Grecia scăzând sub pragul de 50%.
Un oficial  al Transparency International UE susţine că „există multe fraude comise cu fonduri UE, implicând fonduri UE, dar a fost foarte dificilă  evaluarea,  unul dintre motive fiind  acela că statele membre au o abordare diferită.”
Un raport asociat studiului a confirmat că, deşi majoritatea statelor membre post-comuniste ale UE nu abordează în mod eficient problema corupţiei, nici  statele occidentale nu stau toate pe roze,  Marea Britanie şi Franţa  numărându-se  printre cele cu punctaj mai mic faţă de anul precedent.
Revenind la România, corupţia rămâne un factor major de perturbare a mediului de afaceri dar implicaţiile sunt la fel de serioase în ce priveşte diminuarea şanselor de dezvoltare a infrastructurii, că de reducerea decalajului faţă de Europa de Vest nu se pune problema. Suntem mult prea departure de media europeană, de 66%, pentru a mai emite pretenţii, spre deosebire de vecinii bulgari, unde progresele au fost remarcabile , fapt ce a dus la decizia de eliminare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
       Indicele de Percepţie a Corupţiei  a fost lansat pentru prima data in anul 1995, fiind un indicator  compozit, care se bazează pe datele privind corupţia din sondajele specializate efectuate de mai multe instituţii independente de renume. El reflectă opinia oamenilor de afaceri şi a analiştilor din întreaga lume, inclusiv a experţilor din ţările evaluate. Sondajele folosite pentru elaborarea IPC pun întrebări legate de folosirea incorectă a funcţiei publice în beneficiu particular, punând accentul, de exemplu, pe luarea de mită de către oficiali pentru achiziţii publice, delapidarea fondurilor publice sau întrebări care verifică puterea politicilor anticorupţie, în acest fel determinând atât corupţia politică, cât şi cea administrtivă.De la înființarea sa în 1995, Indicele de Percepție a Corupției, produsul de cercetare emblematic al Transparency International, a devenit cel mai important indicator global al corupției din sectorul public. Indicele oferă o imagine anuală a gradului relativ de corupție prin clasarea țărilor și a teritoriilor din întreaga lume.