Neamțul român și ungurul demagog

Politicienii unguri, și vorbim aici nu numai despre cei de la Budapesta, dovedesc o apetență aproape maladivă pentru duplicitate și demagogie. Adică tot ei latră mai tare după ce bagă bățul prin gard ori schelălăie atunci când li se dă peste bot.  Cu precizarea că bocetele lor pe triluri naționalist-demagogice nu prea mai sunt luate în seamă prin cancelariile occidentale. Pentru că nu-i mai crede nimeni atunci când se  victimizează, nefiind în stare să mențină relații de bună vecinătate cu nicio țară vecină, exceptând poate Austria. Avem aici o nouă dovadă  în acest sens, anume derapajul ministrului ungar de Externe, Peter Szijjarto, care a lansat  un atac vulgar la adresa președintelui Klaus Iohannis, pe care l-a calificat ca fiind „un politician extremist antimaghiar”. Declarația belicoasă a fost postată pe o rețea de socializare,  după ce șeful statului a anunțat că trimite la CCR o lege care prevedea deschiderea unui punct de frontieră cu Ungaria.
Pe scurt, în sesizarea către CCR, șeful statului  arată că legea contravine dispozițiilor constituționale privind principiului separației puterilor în stat. În opinia sa, prin adoptarea unui astfel de act normativ „Parlamentul limitează libertatea Guvernului în a-și manifesta voința cu privire la o anumită problemă de politică externă”. Adică deschiderea unui nou punct de frontieă este treaba Guvernului, nicidecum a Parlamentului.Asta a contat însă prea puțin spre deloc pentru mâna dreaptă a premierului de la Budapesta, Victor Orban, care abia ce s-a pozat cu harta Ungariei pe fundal, la care alipise cu de la sine putere Transilvania.
Szijjarto s-a văitat că Iohannis ar implica  Ungaria si guvernul ungar în campania electorala din  România și că ar face rău în mod intentionat relației româno-ungare. Că , vezi Doamne, “trecerile de frontieră deschise la granița celor două state nu sunt doar simbolice, au și o însemnătate practică. Aduc mai aproape comunitățile.(…) Veto-ul deschiderii unei noi treceri de frontieră nu înseamnă altceva decât împiedicarea intenționată a apropierii celor două națiuni. Guvernul Ungariei rămâne în continuare angajat în dezvoltarea relațiilor bilaterale, deoarece aceasta este și în interesul maghiarilor care trăiesc în Transilvania și în Ținutul Secuiesc”, a scris Szijjarto, pe Facebook.
Și ar fi fost aici cazul unei intervenții energice a MAE Român, să-l întrebe care ținut secuiesc? Acela din jurul lacului Balaton? Despre care apropiere a celor două națiuni vorbește, când Ungaria blochează de ani și ani de zile accesul României în OCDE, cu pierderi însemnate pentru țara noastră?
Să nu fi aflat oare ministrul de externe ungar de veșnicele șicane pe care le au de îndurat românii care vor să tranziteze pusta în drumul spre locurile de muncă din vestul Europei? Asta o fi însemnând în opinia sa “apropierea celor două națiuni”? Realitatea este alta iar supărarea de la Budapesta vine din cu totul alte motive. Anume că președintele României nu tolerează cârdășia și nici trocurile pe care un pușcăriaș ca Dragnea le punea la cale cu UDMR. E supărare mare și că s-au dus vremurile în care un nevertebrat ca Meleșcanu îi lăsa să își facă de cap iar autoritățile de la București nu mai acceptă ingineriile financiare pe care ungurii le tot fac prin Ardeal.