Constantin Ana, primarul Orașului Pucioasa, a venit cu precizări de bun simț, din dorința de a lămuri publicul, pe cei care au fost afectați, direct sau indirect, de mâlul scurs odată cu golirea barajului. A fost o etapă necesară, pentru că, înainte de a fi cărate și depozitate, aluviunile trebuie să fie uscate, în alte condiții transportul fiind imposibil.
În cifre, colmatarea lacului de la Pucioasa înseamnă o cantitate de aproape 10 milioane metri cubi de sedimente care s-a acumulat pe fundul barajului în cei 50 de ani de când a fost construit, acumularea, cu toate construcțiile hidrotehnice aferente, fiind pusă în exploatare în 1974.
Nu se pune niciun moment necesitatea lucrărilor de decolmatare, discutabilă fiind cel mult alegerea momentului! Și aici este însă o condiționare la mijloc, termenul de finalizare fiind la sfârșitul anului, deci o amânare ar fi putut duce la pierderea finanțării de 80 de milioane de lei.
Fără să exagereze, la mijloc fiind calcule exacte, Constantin Ana a explicat că imensa cantitate de mâl ar fi putut pune în pericol digurile laterale, existând riscul să le rupă din cauza presiunii puternice exercitate. Proiectul nu constă doar în decolmatarea a 10% din cantitatea de mâl depusă în baraj, ci și în realizarea altor investiții care țin de siguranță: praguri de fund în zona Fieni, regularizarea pârâului Bizdidel și alte elemente hidrotehnice.
De reținut și faptul că mâlul antrenat în aval de apele râului Ialomița, provocând unele pagube în unele comunități aflate de-a lungul cursului de apă, provine dintr-un mal imens care s-a rupt în momentul în care s-a deschis ecluza. Probleme vor mai fi, pentru că nu ai cum să lucrezi, să decopertezi și să încarci autocamioanele în condiții de reducere totală a antrenării mâlului de către apă. Materialul decopertat va fi transportat cu camioane de mare tonaj pe amplasamentul fostei mine de la Șotânga.