joi , 18 aprilie 2019
Home / EDITORIAL / OPŢIUNILE POLITICE RECOLOREAZĂ HARTA ROMÂNIEI

OPŢIUNILE POLITICE RECOLOREAZĂ HARTA ROMÂNIEI

În ajun de campanie electorală, una care se anunţă disproporţionat de violentă, cel puţin la nivel de limbaj, în raport cu miza pusă în joc (vorbim totuşi despre alegeri pentru Parlamentul European), o cercetare sociologică  puţin atipică pune în evidenţă , extrem de vizibil, schimbările survenite în raportul de forţe , comparativ cu scrutinul precedent. Concret,  facem referire la un sondaj CURS efectuat recent şi care  dă o tuşă mai apăsată  unor  schimbri  relevate și de alte studii similare. Vorbim despre diferenţele   semnificative între Muntenia și Moldova în planul opțiunilor de vot, plus Transilvania, care pare desprinsă din altă poveste. În primele două regiuni, PSD şi PNL , luate împreună,  n-au reuşit să-şi menţină cât de cât bazinele electorale, diferenţele faţă de alegerile din 2004- 2007 depăşind  20 de puncte procentuale.

În Moldova, social democraţii şi liberalii adunau trei din patru voturi exprimate, în timp ce astăzi abia dacă mai contabilizează 55%. În  Muntenia, şi aici tuşa este dată de zona vestică, a Olteniei, PNL şi PSD au pierdut cam 15% din electorat. Unde merge diferenţa? Păi spre Alianţa USR-PLUS, Pro România şi ALDE, formaţiuni care, cu siguranţă, vor ajunge să încline decisiv balanţa de forţe.  Se mai observă că Pro România are un impact de două ori mai mare în Moldova (11%) decât în Muntenia (5%) dar şi că suma cu PSD este fixă, PSD stând foarte bine în Muntenia (44%) şi  acceptabil în Moldova (36%).

În oglindă, o imagine similară  poate fi văzută pe partea cealaltă a spectrului politic. Suma PNL + (USR+PLUS) e constantă în cele două provincii , respectiv 32%, cu precizarea că în Moldova Alianța stă mai bine (12%) decât în Muntenia (7%).
Cum spuneam de la bun început, Transilvania este din alt scenariu: PSD este creditat cu 16% şi, împreună cu PNL, abia adună 45% din intenţiile de vot. Lăsând la o parte constanta numită UDMR, USR şi PLUS  ajung la peste 20 de procente, ceea ce înseamnă o majoritate extrem de clară pentru partidele de centru- dreapta.
    Iar dacă opţiunile sunt déjà creionate pentru cei mai mulţi dintre alegători, rămâne de văzut cum vor fructifica partidele mari avantajul uriaş pe care îl au, prim prisma sumelor colosale de bani pe care le primesc de la bugetul de stat, dar şi care vor fi armele formaţiunilor sărace, care se bazează în primul rând pe calitatea candidaţilor şi capacitatea liderilor de a convinge electoratul că reprezintă o alternativă care merită încredere, în încercarea de a atrage masa nehotărâţilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *