Calmul relativ cu care ministrul Finanțelor Publice, Tanczos Barna, a prezentat primele detalii privind proiectul Bugetului General Consolidat pe 2025, nu poate fi decât prevestitorul furtunii care va însoți dezbaterea și apoi votul din plenul Parlamentului. Nu se pune problema ca bugetul să nu fie adoptat dar este cel puțin suspectă tăcerea vizavi de acest subiect fierbinte a celorlalți lideri aflați la guvernare. Pentru că nu este careva atât de naiv încât să își închipuie măcar, că totul a fost lăsat la latitudinea ministrului udemerist.
Ce ne spune dl. ministru ca preambul? Anume că vulnerabilitățile existente în economia României sunt amplificate de un grad ridicat al îndatorării publice, care limitează opțiunile în eventualitatea unor mutații neprevăzute pe plan geo-politic! Și am văzut cu toții că Trump nu a revenit la Casa Albă să facă figurație! Ori economia românească este ombilical legată de economii ale unor țări occidentale amenințate direct de măsuri protecționiste de peste ocean.
În cifre, Produsul Intern Brut este estimat la 1912,6 miliarde de lei, la o creștere economică de 2,5% și o inflație medie anuală de 4,4%. Venituri prognozate la Bugetul General Consolidat -667,52 miliarde, adică o pondere de 34,9% din PIB și cheltuieli de 802,17 miliarde de lei, adică 41,9% din PIB. Rezultă un deficit de 134,65 miliarde de lei, echivalentul a 7,04% din PIB, cu un procent și jumătate mai mic raportat la 2024 dar care va trebui acoperit cu împrumuturi angajate la dobânzi mai mari! Afară de cazul în care va fi preferată varianta unui acord cu FMI…
Un handicap îl constituie din start ritmul foarte lent în care își revine industria(un plus estimat de 0,5%), care ar putea fi compensat parțial de dinamica sectorului construcțiilor (+4,8%), susținut de investițiile publice în infrastructură.
Serviciile se vor menţine ca principal susţinător al creşterii economice, dinamica de 2,5% bazându-se pe dezvoltarea cu prioritate a activităţilor purtătoare de valoare adăugată mare și se contează pe majorarea din sectorul agricol, estimată la 3,9%, realizabilă raportat la dezastrul de anul trecut. Exporturile vor fi și în 2025 depășite net ca valoare de importuri, aici fiind a doua mare problemă a Finanțelor.
Ritmul de creștere a salariilor nominale, atât în sistemul public, cât şi în cel privat va înregistra decelerări importante, de la creşterea de două cifre din 2024 (14,4%), la o singură cifră în 2025 (6,1%).
Proiectul de buget pentru 2025 prevede o creștere de venituri de 50 de miliarde de lei față de 2024, sumă care permite încadrarea în deficitul de 7% din PIB, deci, a spus ministrul Barna „nu avem nevoie de nicio taxă nouă, nicio majorare”. Normal, după ce majorările și taxele noi au fost incluse în Ordonanța „Trenuleț”.
Suma ar proveni din eliminarea facilităților la salariile din agricultură, din construcții și din IT, din creșterea generată de coborârea plafonului la microîntreprinderi și taxa pe construcții speciale. Mai adăugăm că au fost estimate la aproape 20% din PIB cheltuielile cu pensiile și salariile, plafonul datoriei publice, conform metodologiei Uniunii Europene, pentru sfârșitul anului 2025 este de 58,5% din PIB, în timp ce soldul bugetului general consolidat, exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, este de minus 7% anul acesta.
Fără a intra în alte detalii, concluzia este că bugetul nu arată bine nici măcar pe hârtie. Se știe prea bine că încasările nu ajung niciodată la un procent decent din cele prognozate iar deficitul rămâne mult prea ridicat în absența unei reforme reale la nivelul aparatului public. Economia României nu mai poate „sponsoriza” 1,3 milioane de bugetari, dintre care bună parte nu știe pe ce ia salariu, și nici atâtea sinecuri și pensii speciale. Dar asta nu este treaba ministrului de Finanțe…