Rectificare bugetară

Mai devreme cu două luni față de termenul permis de lege în timpuri normale, guvernul a făcut prima rectificare bugetară din acest an dificil, așa cum a fost gândită de ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Rectificarea a fost posibilă pe fondul prelungirii cu 30 de zile a stării de urgență și  al relaxării măsurilor fiscale în Uniunea Europeană,din cauza crizei cauzată de coronavirus. Revenind la rectificarea în sine, Florin Cîțu a declarat că  deficitul bugetar urcă la 6,7% din PIB, iar economia va avea o contracție de 1,9%. Ministerul Muncii și cel al Sănătății primesc bani în plus iar  pentru plata facturilor PNDL s-a alocat încă un miliard de lei.
Pachetul de sprijin cumulat, măsuri cu caracter medical și măsuri pentru repornirea economiei, a fost estimat la o valoare de aproximativ 3% din PIB, ceea ce înseamnă că și deficitul se va schimba. Comisia Națională de Statistică și Prognoză estimează pentru 2020, cum spuneam, o contracție de -1,9% din PIB dar sunt mulți care afirmă că este o cifră optimistă.
Chiar și așa, deficitul ar crește de la 40,5  la 72,5 miliarde lei, adică undeva la 15 miliarde de euro, o sumă imensă raportat la posibilitățile României.Tot ca estimare, din economie se va încasa mai puțin cu 23,2 miliarde lei, adică un minus de 4,5 miliarde de euro , în condițiile în care  vom primi din partea UE 3,8 miliarde de euro. Sunt prognozate încasări mai mici de la impozitul pe profit cu 2,2 miliarde lei, la impozitul pe venit o scădere cu 1,5 miliarde lei, TVA -5,5 miliarde lei, accize -2,6 miliarde lei, CAS -8,3 miliarde lei.
Cresc însă cheltuielile  cu 12,5 miliarde lei astfel: cheltuielile cu asistența socială cresc cu 6,9 miliarde lei. Cheltuielile la fondul de rezervă se majorează cu 3 miliarde lei. Ministerul Muncii mai primește 8,1 miliarde lei și la Ministerul Sănătății 3,8 miliarde lei.
La toate aceste cheltuieli vor trabui adăugate costurile pentru repornirea economiei, vorbind aici nu numai despre construcții, unde încă se lucrează și industria prelucrătoare. Vor trebui susținute sectoare precum serviciile și turismul, ca să nu mai vorbim despre agricultură. Și încă ceva: cu totul altfel ar fi stat lucrurile dacă guvernele anterioare și-ar fi făcut treaba și Romania ar fi accesat déjà într-o măsură rezonabilă fondurile europene pentru dezvoltarea infeastructurii!