La București au loc negocieri pentru obținerea unui acord între Consiliul Europei și Ucraina, însoțit de un al doilea tratat internațional anex, care să deschidă calea pentru a se putea sancționa crima de agresiune. Aici nu e vorba doar de atacul Rusiei împotriva Ucrainei, ci e vorba de un atac pe care Rusia îl duce împotriva fundamentului societății internaționale, a declarat fostul șef al diplomației române, Titus Corlățean.
Reporter: Domnule președinte al Comisiei pentru politică externă, Titus Corlățean, ați participat la adunarea parlamentară a Consiliului Europei care a dezbătut trei rapoarte referitoare la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Ce relevă aceste documente, ce scot ele în evidență?
Titus Corlățean: A fost o dezbatere comună pe trei domenii, care evident se referă la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. Primul domeniu foarte important: care sunt consecințele juridice și privind drepturile omului care decurg din agresiunea rusă. Un al 2-lea domeniu e legat de regimul de sancțiuni internaționale aplicate Rusiei și, nu în ultimul rând, distrugerea patrimoniului cultural în Ucraina. Sunt Rapoarte de foarte bună calitate, detaliate care descriu cu mare acurateţe atrocităţile comise de Rusia împotriva Ucrainei, care intră în diferite categorii de crime internaționale – crima de agresiune care e considerată cea mai gravă dintre toate; crime de război; crime împotriva umanității și chiar elemente de crimă de genocid. Fac o precizare și rapoartele identifică acest lucru: avem pârghii şi mecanisme juridice, jurisdicționale internaționale pentru a merge spre sancționarea acestui tip de crime, când vorbim de toate, mai puțin de crima de agresiune și marea bătălie în clipa de față – și Consiliul Europei, chiar dacă este doar o organizație regională, la nivel european, a jucat de la bun început un rol esențial. Am organizat un summit major al şefilor de stat și de guvern /…/, adică anul trecut, România evident că a fost reprezentată și am stabilit ca obiectiv atunci din partea Europei democratice, înființarea unui tribunal special pentru crima de agresiune și pedepsirea statului, dar și a liderilor politici și militari care au comis această crimă de agresiune împotriva Ucrainei. Și acest mecanism de principiu ar fi trebuit să fie stabilit la nivel internațional, la nivelul ONU, acolo unde știm că sunt acele blocaje și nu se poate. Și atunci aceste rapoarte pun în evidență o modalitate concretă, inovativă de a pune în practică o jurisdicţie internațională. Eu fac parte din acest efort și juridic, și politic. Am și luat cuvântul în plenul Adunării parlamentare și pot să vă dau această informație. Suntem într-o stadiu destul de avansat de negocieri pentru un tratat internațional între Consiliul Europei și respectiv Ucraina, care să fie însoțit de un alt instrument pe care noi îl numim aici la Strasbourg: acord parțial și lărgit care permite deschiderea acestui forme de cooperare juridică spre state nemembre europene, parteneri, observatori ai Consiliului Europei, organizații internaționale, tocmai pentru a crea prin canalul european o Curte de justiție cu respirație internațională, care să judece și să pedepsească crima de agresiune. Ce este foarte interesant pentru noi, românii, dincolo de contribuția noastră și la nivel național, echipele românești este că aceste negocieri, într-o fază destul de avansată, se vor transfera la București, începând din această seară. Mâine, acest grup special de negocieri al Consiliului Europei, vor fi și cei de la Uniunea Europeană prezenţi, plus Ucraina vor încerca să avanseze decisiv pentru finalizarea acestor texte. Ar fi o mutație majoră, pentru că noi nu avem, la nivelul umanităţii, un tribunal special pentru crima de agresiune. Iată că Europa are capacitatea de a găsi o soluție care să aibă însă aplicabilitate internațională.
Reporter: Și credeți că la București se decide definitiv înființarea acestui tribunal sau mai e nevoie de anumiți pași până acest tribunal devine concret?
Titus Corlățean: Să nu creadă cineva că sunt negocieri foarte simple și din punct de vedere juridic, dar și politic. Sunt lucruri care trebuie depășite, trebuie găsite niște soluții care să-i acomodeze pe toți. Vă dau un singur exemplu: tema imunității înalților demnitari ai unui stat, așa-numita troică, imunitățile de care se bucură un președinte, un prim-ministru și ministrul de externe. E o temă foarte delicată și inclusiv actori internaționali din zona democratică caută soluţii, să spunem echilibrate şi corecte, dar când comiți crima de agresiune, nicio imunitate din lumea asta nu te poate apăra, pentru că ai comis cea mai gravă crimă care există la nivelul societății internaționale. Iar la București, eu sunt convins că se vor face pași înainte. Nu știu dacă se va putea rezolva textul la București, dar vor fi soluții care se pun pe masă, pentru că am discutat în aceste zile cu experții și cu negociatori, aici, la Strasbourg. Am făcut, mi-am permis să fac și eu anumite sugestii legate de gestiunea temei imunității și eu cred că va fi un progres, în orice caz important, care va fi obținut de acest grup de negociatori găzduiți de statul român.
Reporter: Şi ne puteți spune, pe lângă reprezentanții Consiliului Europei, cine mai vine la București?
Titus Corlăţean: Este vorba de un grup special, /…/ care vine din partea Consiliul Europei. În aceste discuții sunt implicați și cei din Uniunea Europeană, consilierii juridici ai Uniunii și, bineînțeles, Ucraina, pentru că cu Ucraina trebuie încheiat acest acord bilateral și, respectiv, partea acordului lărgită, extinsă de care am vorbit. Este, iată, spun motor european în vederea unei soluții de justiție internațională şi aici așteptăm totuși și sprijinul concret al celor din G7, pentru că G7 are un rol important la nivel internațional, atâta vreme cât Națiunile Unite sunt blocate și nu sunt capabile să găsească o soluție în acest sens.
Reporter: Știu că ați avut o întâlnire în cadrul comisiilor parlamentare de la Strasbourg cu comisarul european pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei. Ce teme ați abordat cu acesta?
Titus Corlăţean: Așa este. A fost o discuție care s-a desfășurat într-un format care în general înseamnă cu ușile închise, teme în esență care privesc problemele legate de drepturile omului, violării, unele mai grave, structurale, la nivelul statelor europene. Se mai întâmplă astfel de lucruri, mai ales în contextul unor conflicte şi vă dați seama că referirea este directă la ceea ce se întâmplă în Ucraina. Nu o să intru în foarte multe amănunte, dar pot să spun chiar și public, că am ridicat comisarului drepturilor omului al Consiliului Europei, care are și un trecut important – a fost șeful Agenției drepturilor fundamentale al Uniunii Europene – deci e un om cu mare experiență în domeniu – i-am ridicat tema atât de dureroasă a cazului familiei de români din Suedia, cu cele două fetițe luate abuziv de autoritățile suedeze și a rămas că vom continua, eu voi oferi toate detaliile legate și de acest caz, dar și de alte cazuri, pentru că, din păcate, sunt și alte cazuri în state vest-europene cu familii de români și vă asigur că vom folosi și voi folosi și canalele europene până când copiii se vor întoarce la părinții lor români care sunt supuși unui abuz din partea autorităților suedeze.
Reporter: Și o ultimă întrebare, domnule Corlățean. De ieri, un nou secretar general al Consiliului Europei, fostul președinte elvețian Alain Berset. Cu ce obiective preia acesta mandatul și ce își propune?
Titus Corlăţean: A fost o competiție foarte intensă, aş spune, între trei candidați; doi care au afiliere la grupul social-democraţilor europeni din care fac parte, inclusiv Alain Berset, un alt coleg estonian și un faimos comisar membru al Comisiei Europene, Didier Reynders din Belgia, care a venit din partea unui alt grup politic. În final, așa cum ați menționat, a fost ales Alain Berset din partea Elveției. El este fost președinte al Confederației Elveţiene, două mandate, un om cu o statură de om de stat cu care am lucrat și, inclusiv aici, în contextul alegerilor, ne cunoaștem, există un respect reciproc. E un om care vine cu o viziune mai politică, care să permită Consiliului Europei să crească în vizibilitate și în influență, să-și folosească corect instrumentele democratice, pentru că sunt probleme, unele legate de democrație internă în Europa, în o serie de state membre, sunt probleme de grave violări ale drepturilor fundamentale, începând cu dreptul la viață, mă refer la zona de conflict, sunt lucruri pe care Consiliul Europei ar trebui să le pună mai bine valoare. Câtă lume știe, de exemplu, că noi am fost capabili să adoptăm acum câteva săptămâni primul tratat din istoria umanității, tratat internațional în materia inteligenței artificiale. Nu la Națiunile Unite, nu la Uniunea Europeană, nu în altă parte, Consiliul Europei. Şi acest tratat se va deschide spre semnare în septembrie și sper din tot sufletul că Guvernul României va face toate demersurile necesare pentru ca România să figureze printre primii semnatari ai acestui tratat internaţional istoric. Alain Berset a venit cu o viziune care a convins, o viziune și reformatoare, dar și îmbină tehnicul, care e necesar, cu filtru politic. E nevoie de o viziune politică. Viziunea pe care a prezentat-o a convins și a fost ales noul secretar. Vă spun că România va avea o ușă deschisă în colaborarea cu secretarul general al Consiliului Europei de acum înainte.
Interviu preluat după Radio România Actualități