În goana disperată după lichidități, statul român caută să se împrumute nu numai de la bănci, dar și de la proprii cetățeni. Nu este ceva nou, dimpotrivă, este o practică uzitată în mai toată lumea, mecanismul fiind destul de simplu. Se fac periodic emisiuni de titluri garantate de stat iar oamenii sunt îndemnați să le cumpere, fluturându-se, ce-i drept, unele avantaje. Nu este însă cazul la noi, unde statul vine cu dobânzi mult sub rata inflației.
Cum se întâmplă în aceste zile de început de toamnă, când românii au posibilitatea de a-și împrumuta statul și prin Fidelis, la dobânzi anuale de 8% pe lei și 1,85% – 2,65% pe euro.
Pentru emisiunea în lei scadența este în 2025, adică peste trei ani. La prima vedere, dobânda fixă, de 8% pe an, este atractivă în raport de oferta băncilor comerciale. Avem însă anul acesta inflație record, cu vârfuri lunare care au depășit 16% și o medie prognozată pe 2022 de 12,5%. Pentru anul viitor, BNR a prognozat o rară medie a inflației de 7,5 %, pentru ca, spre finalul anului 2024 să scadă spre 3%. Asta înseamnă că, în primii doi ani, amatorii de bonuri de tezaur or să fie în pierdere, cu perspectiva de a ieși pe ”0” numai dacă estimarea BNR pe termen mediu se va dovedi corectă.
Legat de emisiunile în euro, se vântură o dobândă de 1,85% pe an cu scadența în 2023 și de 2,65% pe an cu scadența în 2024. Asta după un an slab pentru moneda unică europeană, care a pierdut mult în fața dolarului american. Pe de o parte din pricina războiului de la granițe, pe de alta pe fondul crizei energetice majore.
Oricum, subscrierea minimă este de 5.000 lei pentru emisiunea de lei și 1.000 euro pentru cea în moneda europeană, ceea ce înseamnă că titlurile de stat Fidelis, la fel ca emisiunile Tezaur, nu sunt chiar pentru oricine. În concluzie, în timp ce continuă să angajeze credite scumpe de pe piața interbancară, statul încearcă să-i mai fraierească o dată pe români, momindu-i cu dobânzi mai mari decât oferta băncilor dar insuficiente pentru a acoperi devalorizarea leului!