În cadrul reuniunii Comisiei pentru afaceri politice și democrație a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), desfășurată în format online în 10 decembrie 2020, senatorul Titus Corlățean a avut o serie de intervenții, în calitate de raportor, pe tema marcării a zece ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona: consolidarea cooperării dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană. Dezbaterea a inclus audieri la care au luat cuvântul membri ai Parlamentului European (Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne/LIBE și Comisia pentru afaceri constituționale/AFCO), noul Secretar General al Serviciului UE pentru Acțiune Externă SEAE), înalți responsabili ai Comisiei Europene și directorul general al Direcției Generale pentru Drepturile Omului și Statul de Drept a Consiliului Europei.
În prezentarea sa, senatorul Titus Corlățean a salutat deschiderea și angajamentul Uniunii Europene, manifestat pe toate palierele, pentru consolidarea și extinderea mecanismului de cooperare dintre cele două organizații europene, inclusiv pentru accelerarea negocierilor și finalizarea procesului de aderare a Uniunii Europene la Convenția Europeană a Drepturilor Omului – cel mai important tratat european în materia drepturilor omului, instrument juridic al Consiliului Europei. Acest obiectiv extrem de important al celor două organizații a dobândit o semnificație deosebită în contextul pandemiei COVID-19 și al măsurilor restrictive impuse de guverne pentru a limita efectele acesteia. Astfel, odată ce UE va deveni cea de-a 48-a parte contractantă, cetățenii se vor putea adresa Curții Europene a Drepturilor Omului, în ipoteza în care drepturile și libertățile lor fundamentale ar fi afectate de orice acțiune a Uniunii Europene. Vicepreședintele Senatului a reînnoit apelul pentru asigurarea sprijinului politic necesar finalizării procesului de aderare și a exprimat încrederea că deținerea concomitentă de către Republica Federală Germania a ambelor președinții semestriale – a Consiliului Europei (18 noiembrie 2020 – 21 mai 2021) și a Consiliului Uniunii Europene (1 iulie 2020 – 31 decembrie 2020) – va constitui un factor determinant pentru îndeplinirea cu succes a acestui obiectiv și în beneficiul cetățenilor europeni.
În continuare, vicepreședintele Senatului a avut un dialog cu membrii APCE și cu înalții oficiali UE invitați și a răspuns întrebărilor acestora. Totodată, a exprimat încrederea că parteneriatul CoE – UE se va reflecta inclusiv prin luări de poziție și acțiuni menite să semnaleze cu promptitudine orice manifestare ce contravine principiilor democrației și statului de drept din partea actorilor politici. În context, senatorul român a oferit exemple recente de atitudini care, în opinia sa, nu pot fi trecute sub tăcere. Un prim exemplu s-a referit la promulgarea de către președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, chiar înaintea predării mandatului, a legii ce modifică anumite prerogative ale președintelui țării, în domenii sensibile precum activitatea și controlul exercitat asupra serviciilor de informații moldovenești – lege suspendată anterior de Curtea Constituțională a Republicii Moldova. Un alt exemplu a vizat modul abuziv și neconstituțional în care Președintele României s-a implicat în campania electorală, semnalat în termeni duri de observatorii internaționali ai OSCE/ODIHR în concluziile preliminare ale Misiunii speciale de evaluare a alegerilor parlamentare, ca depășind limitele atribuțiilor sale oficiale constituționale, contrar standardelor internaționale democratice în materie.
În etapele viitoare de elaborare și dezbatere a acestui raport, senatorul român va analiza aspecte relevante legate de caracterul evolutiv al competențelor UE în materia drepturilor omului, de bilanțul realizărilor și provocărilor întâmpinate în cooperarea dintre cele două organizații, precum și de modalitățile de aprofundare a parteneriatului dintre Consiliul Europei și Uniunea Europeană. Raportorul APCE urmează să aibă contacte oficiale cu înalți reprezentanți ai UE pe aceste teme la începutul anului viitor, la Bruxelles și Strasbourg.
