Senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), a participat, în Islanda, la Reykjavik, la reuniunea extraordinară a Comisiei Permanente a Adunării, în calitate de vicepreședinte al Grupului Socialiștilor, Democraților și Verzilor (SOC) la APCE și reprezentant desemnat al acestui grup la reuniune și, respectiv, președinte al Comisiei APCE pentru alegerea judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Evenimentul a fost organizat înaintea celui de-al patrulea Summit al șefilor de state și de guverne din cele 46 de state membre ale Consiliului Europei (16-17 mai 2023). APCE a adoptat recent Recomandarea 2245 (2023): Summit-ul de la Reykjavik al Consiliului Europei: Uniți în jurul unor valori comune în fața unor provocări extraordinare, care cuprinde o serie de propuneri în atenția șefilor de state și de guverne din statele membre ale Consiliului Europei.
Desfășurată în formatul a două sesiuni tematice: Consiliul Europei, jucător esențial al arhitecturii multilaterale, respectiv, Consiliul Europei, pionier al protecției drepturilor omului: noile generații de drepturi, reuniunea a fost prefațată de alocuțiuni rostite de Birgir Armannsson, președintele Althingi (Parlamentul islandez), Tiny Kox, președintele APCE, Bjorn Berge, secretarul general adjunct al Consiliului Europei și Ruslan Ștefanciuc, președintele Radei Supreme a Ucrainei (mesaj video).
În cadrul primei sesiuni tematice, care a abordat subiectul multilateralismului, senatorul Corlățean a avut o intervenție în care a subliniat necesitatea unei asumări mai pregnante a rolului de motor politic al Organizației de la Strasbourg, care să urmărească identificarea celor mai adecvate modalități de reclădire a încrederii în virtuțile multilateralismului bazat pe reguli, element-cheie al consolidării securității democratice. În opinia sa, în perioadele de criză, indiferent de natura acestora, este nevoie de garanții democratice suplimentare, care să prevină orice derapaj de la principiile fundamentale ale Consiliului Europei – drepturile omului, democrație și stat de drept -, întrucât astfel de sincope pot alimenta ascensiunea unor formațiuni politice cu o agendă populistă și cu înclinații autoritare.
În expunerea sa pe parcursul celei de-a doua sesiuni tematice, dedicate noilor generații de drepturi, senatorul Corlățean a salutat proiectul de Convenție a Consiliului Europei privind inteligența artificială și drepturile omului. Este prima inițiativă de reglementare la nivel internațional a acestui domeniu extrem de dinamic, care, pe lângă valoarea adăugată incontestabilă pentru viața de zi cu zi, este însoțită și de o serie de riscuri care trebuie luate în considerare prin codificarea unor norme relevante cât mai clare, care să consacre și garanții pentru respectarea demnității umane, inclusiv un set de sancțiuni, acolo unde este cazul.
În marja reuniunii Comisiei Permanente a avut loc o masă rotundă cu tema: Întărirea statutului femeilor, ocazie cu care a fost lansat Premiul Vigdis al Consiliului Europei, în onoarea fostei președinte a Islandei, Vigdis Finnbogadottir, prima femeie din lume care a ocupat această funcție. Reuniunea s-a desfășurat în prezența fostei șefe a statului islandez și a Marijei Pejcinovic-Buric, secretarul general al Consiliului Europei.
