Președintele executiv al PSD Dâmbovița, senatorul Titus Corlățean a participat la Reykjavik, în Islanda, la reuniunile Biroului și Comisiei Permanente ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Una dintre deciziile luate de Organizația de la Strasbourg, aflată sub Președinția semestrială a țării gazdă, să organizeze al IV-lea Summit al Consiliului Europei în luna mai 2023, în capitala Islandei.
„Tema principală discutată în aceste zile, pentru pregătirea Summit-ului, este legată de miza uriașă de a nu permite impunitatea în dreptul internațional și, respectiv, stabilirea unui mecanism jurisdicțional internațional care să sancționeze crima de agresiune. În speță este vorba de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
În acest context, grupurile politice europene și parlamentarii europeni prezenți la reuniunea de la Reykjavik au fost șocați să primească informația legată de „ruperea rândurilor” în familia euro-atlantică, prin vizita ministrului de externe al unui stat membru UE și NATO la Soci, în Federația Rusă, dar și de declarațiile făcute de acesta la fața locului. Este vorba de ministrul de externe al Ungariei. Și aceasta, într-un moment în care politica de distrugere totală aplicată de armata rusă în Ucraina continuă și produce efecte dramatice inclusiv în Republica Moldova.
Nu mă pot abține, în acest context, să nu întreb public liderii politici din Olanda și Austria, care se încăpățânează să blocheze aderarea României la Schengen, în ciuda rapoartelor pozitive ale inspecțiilor desfășurate în ultima perioadă în frontierele românești de către Comisia Europeană și diferite state membre UE, inclusiv Olanda, de ce se împiedică de România și nu se ating, nici măcar cu o declarație politică, fie ea și inhibată, de Ungaria, țară membră a Spațiului Schengen? Poate și pentru că Olanda a rupt rândurile statelor UE și NATO, cu …derogări de la regimul de sancțiuni aplicate Rusiei (banii vorbesc, nu-i așa?) sau pentru că Austria a fost întotdeauna un partener economic de nădejde și un cap de pod al Rusiei?
Dacă România ar fi avut Președinte sau decidenți politici care să știe ce au de făcut politic, am fi rezolvat demult problema, cu sau fără accent german în exprimare. Așa, ne târâm în continuare”- a scris pe pagina de socializare președintele Comisiei de Politică Externă a Senatului.
