Intervenția senatorului Titus Corlățean, în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), la dezbaterea a trei rapoarte referitoare la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei
În contextul participării sale la cea de-a treia parte a Sesiunii de vară a APCE (Strasbourg, 24-28 iunie 2024), senatorul Titus Corlățean, membru al Delegației Parlamentului României la APCE, a luat cuvântul, în plenul Adunării, la dezbaterea comună a trei rapoarte: aspectele juridice și de drepturile omului ale agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei (raportor: Davor Ivo Stier, Croația, Grupul Partidului Popular European/PPE), rolul sancțiunilor în contracararea războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei (raportor: Elizaveta Iasko, Ucraina, PPE) și contracararea ștergerii identității culturale în vremuri de război și pace (raportor: Evhenia Kravciuc, Ucraina, Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa/ALDE).
În cadrul intervenției sale, senatorul Corlățean s-a referit la tema răspunderii juridice pentru crimele săvârșite de Federația Rusă în Ucraina de liderii săi politici și militari pentru crima de agresiune, crime împotriva umanității, crime de război și genocid. A menționat că rapoartele descriu cu acuratețe atrocitățile comise de Federația Rusă în și împotriva Ucrainei și națiunii ucrainene, atrocități care s-au materializat în crime oribile, distrugeri, pagube de mediu și dislocări masive de populație în interiorul și în afara Ucrainei. În opinia sa, chestiunea răspunderii și înființarea unui tribunal special pentru pedepsirea crimei de agresiune reprezintă elemente-cheie ale dezbaterii comune, întrucât toate aceste crime încalcă fundamentele societății internaționale, astfel cum a fost consfințit în 1945 de Carta Națiunilor Unite.
În context, a menționat că ne revine obligația de a reacționa împotriva acestor crime, de a respinge impunitatea și de a nu accepta faptul că recurgerea la forță în mod ilegal poate fi interpretată ca o alternativă viabilă la funcționarea societății internaționale bazate pe reguli. În continuare, senatorul Corlățean a relevat faptul că prima definiție a crimei de agresiune își are originea în dreptul internațional, în Convenția de la Londra privind crima de agresiune din 1933. Această primă definiție, a subliniat senatorul român, a fost inițiată de ministrul de externe român de la acea vreme, Nicolae Titulescu și, în mod paradoxal, de Maksim Litvinov, comisarul sovietic pentru afaceri externe. În context, a menționat că la această primă definiție a crimei de agresiune s-au referit și miniștrii de externe ai Uniunii Europene, care au condamnat la 3 martie 2014, la Bruxelles, anexarea ilegală a Crimeii de către Federația Rusă.
De asemenea, senatorul Corlățean a evidențiat rolul special al Consiliului Europei în elaborarea, negocierea și finalizarea unui acord bilateral între Organizația de la Strasbourg și autoritățile de la Kiev, care ar putea fi sprijinit de un acord parțial lărgit deschis statelor care nu sunt membre ale Consiliului Europei și altor organizații internaționale, care ar putea deveni cât mai curând realitate. Acest mecanism jurisdicțional pentru sancționarea crimei de agresiune ar reprezenta, potrivit senatorului Corlățean, o soluție europeană care să vizeze societatea internațională în ansamblul său. În final, reprezentantul Senatului și-a exprimat speranța că Grupul Nucleu (Core Group), din care face parte și România, va finaliza sau cel puțin va ajunge într-un stadiu cât mai avansat al înființării Tribunalului Special privind crima de agresiune împotriva Ucrainei.