Sondajele electorale, precum legendele: au un sâmbure de adevăr…

S-a dus déjà prima lună (cam primăvăratică) a anului, parlamentarii au bifat o sesiune extraordinară, au intrat cu chef de harţă în ultima sesiune din actualul mandat legislativ şi au venit , firesc, şi primele sondaje electorale. Potrivit barometrului CURS, primul ajuns “pe piaţă”, Partidul Naţional Liberal şi-a consolidat prima poziţie, fiind creditat cu un procentaj de 37% în preferinţele electoratului, PSD a urcat la 26 de procente, firesc după ce s-a debarasat de nişte lideri foarte prost văzuţi de opinia publică, iar Alianţa USR-PLUS, cu 14%, contează încă substanţial în economia votului. Stă mai prost decât în toamnă Pro România (6%), UDMR prinde pragul de cinci procente iar ALDE repetă contraperformanţa de la europarlamentare şi rămâne în afara jocului. PMP are aceeaşi soartă iar restul nici nu contează.
Dacă până aici nu ar fi cine ştie ce surprize, cu adevărat uluitoare sunt cifrele prezentate de IMAS, în urma unui sondaj realizat în a doua parte a lunii ianuarie, la comanda Europa FM. Liberalii şi-au continuat creșterea luna trecută şi, spune sondajul, dacă duminica viitoare ar fi alegeri parlamentare, 47,4% dintre români care ar merge la vot ar vota PNL. Un scor uluitor, pe care mulţi îl consideră neverosimil. Studiul indică o creștere de aproape două procente și jumătate față de măsurătoarea din decembrie şi de nu mai puţin de 8,4 procente comparativ cu noiembrie.
Pe locul doi în preferințele celor chestionați sunt social-democrații, PSD fiind creditat cu un scor electoral de 20,6%, cu două procente în plus față de ultima lună a anului trecut dar cu aproape 6% mai puţin decât a prognozat CURS. Oricum, este greu de crezut că PSD a rămas atât de jos, mai ales pentru  cine rumegă un pic cifrele, şi se întreabă unde s-au dus cele patru-cinci procente pe care acelaşi sondaj ne spune că le-a pierdut Pro România, cotat în ianuarie sub pragul de 5%. Cu un procent ar fi  crescut și USR, care în ianuarie a fost preferat de 12,4% dintre respondenții IMAS , iar partenerii politici de la  PLUS ar staţiona la o cotă de 3,4%. Şi cei de la IMAS sunt de accord că PMP şi ALDE nu reuşesc să treacă de pragul de 5% la nivel naţional, chiar dacă, punctual, ar putea încurca un pic lucrurile la locale.
Luând în calcul marjele de eroare destul de mari, am putea spune că sunt unele puncte convergente ale celor două cercetări electorale iar extremele obligatoriu trebuie date la o parte. Indiferent însă de cheia în care sunt interpretate, este clar că stânga politică românească este în corzi şi nu îşi poate reveni suficient de repede pentru a face faţă în cazul alegerilor parlamentare anticipate.