Animați de o credinţă veche, tinerii satului continuă obiceiul, împodobind și de această dată cele patru steaguri, reprezentative pentru cele patru sate ale comunei: Morteni, Braniştea, Florica şi Băjenari. Flăcăii de la Morteni nu vor să abandoneze obiceiul, pentru că, dacă într-un an steagul nu va mai fi împodobit, în următorii șapte, tradiţia împiedică desfăşurarea sărbătorii.
Sunt împodobite patru prăjini de 10-14 metri lungime şi o circumferinţă de 10-15 de cm, dintr-un lemn foarte rezistent şi flexibil: frasin, carpen sau alun sălbatic. Este deosebit de importantă alegerea prăjinei, întrucât există credinţă că, dacă aceasta se rupe în timpul ritualului, sigur se va întâmpla ceva rău sau chiar moartea unuia dintre stegari. Dacă există gemeni, unul dintre ei va muri, iar ritualul nu mai poate fi reluat decât după 7 ani. Stegarii sunt tineri necăsătoriţi, serioşi şi cinstiţi, constituiţi în patru cete, reprezentând cele 4 sate ale comunei Morteni: Morteni, Branişte, Băjenari şi Florica. Timpul maxim în care ei pot activa în cadrul unei cete este de 7 ani. De asemenea, se poate spune că stegarii poartă un fel de uniformă, la care reprezentativă este cămaşa, peste care se petrec, în formă de X, bete ţesute în război.
Cu două săptămâni înainte de sărbătoare, tinerii stabilesc gazda la care se va împodobi steagul. În perioada de până la Bobotează, tinerii parcurg satul în lung şi-n lat pentru a strânge geavrelele necesare împodobirii steagului. Unul dintre ei are responsabilitatea obiectelor strânse, ţinându-se o evidenţă pentru a fi înapoiate fetelor şi femeilor care le-au oferit. Fiecare batistă cusută are un semn distinctiv, de obicei iniţialele celei care a confecţionat-o. Batistele sunt cusute peste an de fetele nemăritate, iar bătrânii spun că cele mai harnice, cele care au mai multe batiste, au şanse mari să se căsătorească în anul ce tocmai a început. Pentru ca prăjinile să fie cât mai frumoase, la împodobirea acestora sunt utilizaţi şi ciucuri din lână viu coloraţi şi panglici de mătase. Geavrelele sunt legate pe prăjină numai cu ajutorul betelor, lungi de 2-4 metri, în prinderea geavrelelor nefolosindu-se cuiele. În vârful prăjinilor se montează o cruce şi un buchet de busuioc. Pentru împodobirea unui steag sunt necesare 1000 -1500 de geavrele, iar legarea acestora de prăjină este făcută doar de cunoscători. Peste noapte, tinerii fac de strajă, pentru ca steagul lor să nu fie furat. Acest lucru ar aduce nu numai nevoia răscumpărării obiectelor, ci şi o mare ruşine celor ce nu au reuşit să păzească steagul.
Anul acesta, au fost la Morteni președintele Consiliului Județean, Corneliu Ștefan, vicepreședinții Luciana Cristea și Antonel Jîjîie, dpt. Carmen Holban și administratorul public al județului Cristian Avanu.
„Felicit tinerii din Morteni care, în fiecare an de Bobotează, ies pe străzile comunei și sărbătoresc Geavrelele.
Astăzi, am fost alături de ei, iar atmosfera care a cuprins cele două sate ale comunei este greu de descris, chiar dacă, din cauza pandemiei, ritualul nu s-a desfășurat așa cum cere tradiția.
Pe lângă evenimentul în sine, stropirea cu agheazmă a steagurilor împodobite cu batiste brodate de fetele din sat, sărbătoarea de astăzi ne arată ce înseamnă 𝐨 𝐚𝐝𝐞𝐯𝐚̆𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞.
Tradițiile 𝐧𝐞 𝐥𝐞𝐚𝐠𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐧𝐞 𝐮𝐧𝐞𝐬𝐜, iar pentru acest lucru, încă o dată, le mulțumesc celor care duc mai departe Geavrelele”- a transmis președintele Corneliu Ștefan.
„Tradițiile moștenite de la bunicii și străbunicii noștri sunt o adevărată carte de vizită! Astăzi, la Morteni, așa cum este obiceiul de Bobotează în fiecare an, s-a desfășurat un eveniment unic în țară, Geavrelele!
Cum se întâmplă de sute de ani, steagurile purtate de tineri și împodobite cu batiste lucrate de fetele din comună au fost sfințite de preotul din localitate, așa cum cere tradiția.
Felicitări celor care duc acest frumos obicei mai departe!”-a postat Carmen Holban, deputat PSD de Dâmbovița.