Senatorul PSD de Dâmbovița Titus Corlățean a abordat într-un interviu de dată recentă implicațiile și urmările nefaste ale fenomenului implicării profund nedemocratice a unor instituții ale statului în anchetele penale. Fostul ministru de Externe, apărător curajos al drepturilor și libertăților cetățenești a amintit aici despre acel controversat protocol secret încheiat în 2009 între SRI, DNA și alte instituții din domeniul Justiției, când țintele erau executate la comandă și condamnate din start la televizor. O perioadă pe care senatorul Titus Corlățean a asemuit-o , ironic, celei premergătoare „păcatului originar”, ca origine a abuzurilor și a unei suite interminabile de încălcări ale drepturilor și libertăților cetățenești fundamentale.
„Ca om care are studii juridice, simpla idee că există un mecanism paralel cu Codul de Procedură Penală, care este instrumentul care trebuie să ghideze anchetele penale, instrument votat de Parlamentul democratic, care stabilea acel acord pe lângă faimoasele echipe mixte – ideea de a da competenţă de anchetă penală ofiţerilor din serviciile de informaţii şi de a le da 60 de zile termen în care procurorii trebuiau să informeze serviciile de informaţii cu privire la modul de gestiune a dosarelor – credeţi-mă că mie, ca jurist, nu ca om politic, mi se pare atât de odios şi atât de mult rău au făcut aceste chestiuni.”
Fără să contesteconte rolul major pe care îl aut serviciile de informații, senatorul social-democrat susține ferm că atribuțiunile nu trebuie depășite, cu atât mai puțin să eludeze cadrul democratic:
„Serviciile nu trebuie să mai revină în cercetarea penală. Eu am fost şocat de votul de la Camera Deputaţilor pe ordonanţa de urgenţă „Prună”, care reîntoarce sub pretextul competenţei de investigaţie pe acte de terorism şi de crimă organizată. Vă spun un lucru, pentru sănătatea democraţiei acestei ţări, aşa cum este ea, într-un picior şi trei sferturi în România, ar trebui să punem odată stop unor tentaţii.
Eu sunt printre ultimii oameni din România care să nu înţeleagă şi să nu fiu un susţinător al consolidării competenţelor pentru combaterea terorismului şi rolul serviciilor de informaţii. Dar până una alta avem un parchet care se numeşte DIICOT şi care are nişte competenţe de anchetă penală şi care trebuie să primească informaţii. Dar nu ofiţerii de informaţii să facă şi ancheta, pentru că inevitabil vor fi tentaţii, inevitabil va fi o fereastră deschisă ca să se ducă mai în larg, mai departe.
Dacă din 3000 de mandate de securitate naţională în 2021, doar 2 dosare au avansat, asta ne spune foarte clar ce înseamnă. Am mai avut discuţii cu oameni. Am fost urmăriţi ani pe mandat de securitate naţională, am aflat foarte târziu, doar-doar o pica ceva, doar-doar s-o afla ceva. Dar chestiunea aceasta n-are de-a face cu Justiţia. Vă spun cinstit, ne facem cu toţii un deserviciu. Eu am fost şocat de faptul că s-a adoptat această ordonanţă de urgenţă care redă competenţă de cercetare ofiţerilor de informaţii. Treaba asta nu are de-a face cu democraţia!”
