Cu numai o săptămână înainte de aniversarea a 100 de ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, ministrul de Externe al Ungariei aproape că s-a învitat singur la București, unde a fost primit, nu neapărat cu încântare, de omologul român. Întâlnirea Peter Szijjarto- Bogdan Aurescu a avut loc în marja vizitei ministrului ungar în România, cu etape programate inițial doar la Cluj și Alba Iulia, ceea ce nu a împiedicat șeful diplomației de la București să declare că și-ar fi dorit ca întâlnirea să se consume după 4 iunie. Adică după marcarea, de către lumea civilizată, a unui secol de la semnarea Tratatului de la Trianon, în același timp comemorare cernită și motiv de exacerbare a tensiunilor pentru revanșarzii unguri și naționaliștii extremiști.
Oricum, dialogul celor doi s-a consumat după mai multe momente extrem de tensionate, iscate nu neapărat de acuzatiile președintelui Klaus Iohannis, privind “vânzarea Ardealului”. Este și motivul pentru care ministrul român a cerut ca oficialii din Ungaria să se abțină să facă declarații care ar putea duce la deteriorarea relațiilor dintre cele două țări, punct de vedere susținut și de Szijjarto. Acesta din urmă a insistat însă că momentul Trianon reprezintă „o mare supărare” pentru maghiari, nefiind un motiv de aniversare.
O trimitere clară la legea adoptată în prima ședință de vot după vârful pandemiei, când Camera Deputaţilor a decis ca data de 4 iunie să fie declarată Ziua Tratatului de la Trianon. Proiectul de lege în acest sens a fost adoptat de deputaţi cu 235 voturi ”pentru”, 21 ”împotrivă” şi 25 abţineri. Legea prevede posibilitatea organizării, la nivel naţional şi local, de manifestări cultural-educative şi ştiinţifice consacrate conştientizării semnificaţiei şi importanţei Tratatului de la Trianon. În plus, mai spune legea, guvernul şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 și să fie intonat Imnul Naţional.
Deși nu este o lege îndreptată împotriva unei minorități naționale, UDMR a criticat acest proiect pe care îl consideră ”inutil”, susținând că „ceea ce în trecut, cu un secol în urmă, pentru naţiunea română a fost o bucurie imensă, pentru naţiunea maghiară şi pentru maghiarii din România a fost o pierdere uriaşă şi o tristeţe imensă.”
Ca de obicei, o atitudine duplicitară, antiromânească, de vreme ce aceiași lideri ai UDMR “uită” că Jobbik- partidul de extremă dreaptă de la Budapesta şi Fidesz- partidul au adoptat, în 2010, o lege de comemorare a „aşa-zisei tragedii a naţiunii maghiare prin Tratatul de la Trianon”. Adică înfăptuirea Marii Uniri și recunoașterea internațională a României Mari, doi ani mai târziu, pentru Ungaria vecină și prietenă înseamnă și astăzi o tragedie națională…
