Ungurii extremişti se pregătesc de scandal

 
Fix în Ajunul Crăciunului, parlamentarii UDMR Zsolt-Istvan Biro și József-György Kulcsar-Terza au depus, la Camera Deputaților, un proiect prin care Ținutul Secuiesc ar deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României. Limbile maghiară și română ar urma să fie folosite în instituțiile publice de cetățenii domiciliați în Ținutul Secuiesc.Propunerea legislativă prevede că statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc poate fi desființat numai printr-un referendum organizat în Ținutul Secuiesc. Unsuroşi în exprimare,inițiatorii specifică faptul că autonomia regiunii Ținutului Secuiesc nu afectează integritatea teritorială și suveranitatea statului român. Mai departe este delimitat aşa-numitul ţinut secuiesc, compus din județele Covasna, Harghita precum și „scaunul istoric Mureș”
Proiectul mai arată că autonomia regională va fi exercitată de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct secret și liber exprimat, precum și de Comisia de Autoadministrare desemnată de acesta iar Consiliul de Autoadministrare poate înființa, în propria sa competență, organe pentru asigurarea ordinii publice, adică propria poliţie sau forţă paramilitară. În plus, Comisia de Autoadministrare poate dispune, înființa și susține posturi proprii de televiziune și de radio, orice mijloc de comunicare în masă, care contribuie la realizarea obiectivelor sale.Ținutul Secuiesc va avea președinte iar limba maghiară va fi recunoscută ca limbă oficială a regiunii.
„Legile și ordonanțele precum și alte acte normative emise de către Parlamentul României și de către Guvernul României, care au reglementări valabile și în Ținutul Secuiesc, pot fi adaptate de Consiliul de Autoadministrare, iar printr-o hotărâre luată cu o majoritate de 2/3 a membrilor, Consiliul de Autoadministrare își poate exercita dreptul de a solicita rediscutarea actelor normative în cauză”- se mai spune în acel proiect profund antiromânesc. Cu alte cuvinte, extremiştii unguri cer să nu li se aplice acele legi care nu le convin.
Ce i-a apucat pe cei doi să depună un asemenea proiect insultător pentru România?  Păi , ca de obicei, este speculată slăbiciunea puterii executive de la Bucureşti, extrem de vulnerabilă în Parlament. În plus, mare minune să nu fie un plan convenit cu guvernul de la Budapesta, 2020 fiind anul în care lumea civilizată sărbătoreşte un veac de la semnarea Tratatului de la Trianon iar ungurii şovini şi revanşarzi, din toată lumea, nu numai de la noi, sunt-spun ei, în doliu.
Pentru cei care nu îşi mai amintesc sau nu au învăţat la orele de istorie, Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de  4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate ,inclusiv România, pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.
Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia. Tratatul este divizat în patru părți. Prima parte include Pactul Ligii Națiunilor (parte comună pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial).
Partea a doua (articolele 27-35) definește frontierele Ungariei cu statele vecine. În principiu, acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei, frontiera româno-ungară fiind descrisă în secțiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere între România și Ungaria).