De joi 6 iunie şi până duminică, sute de milioane de cetăţeni cu drept de vot din ţările membre ale Uniunii Europene merg la urne pentru a alege 720 de politicieni în Parlamentul European.
Mega-scrutinul a început în Olanda în timp ce majoritatea ţărilor membre, inclusiv România, organizează votul în 9 iunie. La noi va avea loc simultan cu cel pentru alegerea primarilor, președinților de consilii județene, a consilierilor locali și județeni.
Cu chiu, cu vai, cu scandaluri și torente de promisiuni, am ajuns la finalul campaniei electorale pentru alegerile locale și europarlamentare și constatăm că aproape nimeni nu a vorbit despre acest din urmă scrutin.
Alegerile europene n-au fost un „subiect interzis”, explicația fiind aceea că prezintă mult mai puțin interes pentru marea masă a alegătorilor dar și pentru politicienii care știu că alegerea primarilor, a președinților de consilii județene și consilierilor locali are o importanță covârșitoare pentru ultimele runde ale anului electoral. Primari și consilieri mulți înseamnă voturi multe la toamnă, la alegerile parlamentare, dar și în septembrie, la scrutinul prezidențial. Asta pentru că, este evident, partidele politice mari au devenit în timp structuri piramidale, cărora o bază mai mare le conferă stabilitate dar și o mai bună concentrare a puterii la vârf, cu toate avantajele ce decurg de aici, începând cu accesul la resurse, cu repartizarea sinecurilor, a șefiei instituțiilor, într-un cuvânt cu împărțirea tortului puterii!
Să se aleagă la europarlamentare cei mai interesați sunt, evident, candidații aflați pe locuri eligibile , pe care îi așteaptă șapte ani de huzur: indemnizații lunare cuprinse între 10.075,18 de euro brut şi de 7.853,89 de euro net, după deducerea impozitelor UE şi a contribuţiilor la asigurările sociale. La vârsta cuvenită (63 de ani), foştii deputaţi au dreptul la pensie specială, în conformitate cu articolul 14 din Statutul deputaţilor în Parlamentul European.
Și încă ceva ce oamenii trebuie să știe: alegerile se dispută între partidele politice naţionale, însă majoritatea eurodeputaţilor devin membri ai grupurilor politice transnaţionale, majoritatea partidelor naţionale fiind afiliate unui partid politic la nivel european.
România va trimite la Bruxelles 33 de parlamentari deși în viitoarea legislatură numărul de locuri în Parlamentul European creşte cu 15, ajungând la un total de 720.
Pe lângă salarii, eurodeputaţii au dreptul la indemnizaţii care acoperă cheltuielile efectuate în exercitarea funcţiilor lor parlamentare. Astfel, indemnizaţia pentru cheltuieli generale (4.950 de pe lună), sau ICG, este o sumă forfetară care le permite deputaţilor să acopere cheltuieli precum închirierea de birouri în statul membru în care au fost aleşi, achiziţionarea de hardware şi software IT, materiale de birou, telefoane mobile/abonamente şi abonamente la internet.
Cu diurnă cu tot, se ajunge la 15000-20000 de euro lunar de căciulă, așa că nu fiți răi și invidioși, votați și cu ei, săracii!