Weekendul viitor, ultimul al lunii martie, România trece la ora de vară. Mai exact în noaptea de 29 spre 30 martie 2025 (sâmbătă spre duminică), atunci când ceasurile vor fi date înainte cu o oră. Ultima duminică din luna martie va fi astfel cea mai scurtă zi din an, cu doar 23 de ore. Vom dormi mai puțin cu o oră deoarece, în urma schimbării, ora 3:00 devine ora 4:00.
În perioada orei de vară, diferența dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de trei ore (față de două ore, la ora de iarnă).Revenirea la ora de iarnă se va face în ultima duminică a lunii octombrie 2025, atunci când ora 04:00 va deveni ora 03:00.
Sistemul acesta, utilizat de tot mai puține țări, are ca scop folosirea pe cât mai mult posibil a luminii Soarelui. Din punct de vedere istoric, ideea trecerii la ora de vară aparține omului de știință Benjamin Franklin, care a studiat modul în care lămpile cu ulei produceau lumină și cât de eficiente erau acestea. Practic, Franklin a dorit să economisească banii consumați pe lumânări sau lămpi cu ulei și gaz prin alinierea orelor de muncă la orele de lumină naturală. Primele țări care au adoptat-o au fost Germania și Austro-Ungaria în scopul de a economisi cărbune în timpul războiului. SUA au luat aceeași decizie în timpul Primului Război Mondial.
Practica a fost adoptată rapid și în Marea Britanie și alte țări europene în timpul războiului. Și România a instaurat acest sistem, al schimbării orei în 1917, în timpul Primului Război Mondial. După război s-a renunțat la folosirea orei de vară și a fost reintrodusă schimbarea din 1932 până în anul 1939. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, ora de vară, respectiv în prima duminică a lunii octombrie, se făcea trecerea la ora de iarnă. Între 1 aprilie 1940 și 2 noiembrie 1942, ora de vară a fost în vigoare permanent pentru România, iar din anul 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată.
Din 1979, s-a revenit la acest procedeu în țara noastră. Convenţia a fost semnată prin ordonanţă guvernamentală, iar orarul de vară a fost din nou corelat cu cel practicat în ţările Uniunii Europene. La nivel internațional, sunt state care au renunțat la acest obicei de schimbare a orei. Se trece la ora de iarnă sau vară, la nivel internațional, în aproximativ 60 de țări, inclusiv în America de Nord, însă sunt și multe alte state membre care au renunțat să mai aplice măsurile referitoare la schimbarea orei.
În urmă cu câțiva ani Comisia Europeană a propus renunţarea la schimbarea orei în Europa, statele membre având libertatea de a decide dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau ora de iarnă. Decizia fiecărui stat ar fi trebuit luată până în aprilie 2020, iar începând din anul 2021 să se renunţe la schimbarea orei de vară şi de iarnă în Uniunea Europeană. Numai că pandemia de COVID, iar apoi conflictul din Ucraina au condus la tergiversarea aceastei inițiative. Țările Uniunii Europene ar fi trebuit să informeze Comisia asupra alegerii lor până în aprilie 2020, apoi să se coordoneze cu executivul blocului comunitar pentru ca deciziile individuale să nu afecteze funcţionarea pieţei unice.
Nu lipsesc repercusiunile asupra sănătății populației
A fost dovedit științific faptul că trecerea la ora de vară are, de cele mai multe ori, repercusiuni asupra psihicului și sănătății populației, care are nevoie de o anumită perioadă de acomodare. Sunt persoane care se confruntă cu stări de stres, anxietate sau chiar depresii din cauza acestei schimbări, deoarece nu se pot adapta atât de repede la noua oră. Schimbarea poate veni la pachet cu stări de nervozitate și oboseală, deoarece acest proces de adaptare se manifestă diferit de la o persoană la alta. Schimbarea orei poate perturba ceasul biologic și, odată cu el, pot surveni și dereglări hormonale, mai ales în ceea ce privește melatonina, hormonul responsabil tocmai cu reglarea ceasului biologic al organismului.