În aceste zile, președintele Comisiei de politică externă a Senatului României, Titus Corlățean, participă la Conferința UE organizată la Copenhaga de Președinția semestrială a Uniunii Europene (Danemarca) alături de omologii Comisiilor de Politică Externă și respectiv Apărare din statele membre, candidate, partenere plus Parlamentul European.
Într-o primă intervenție, la capitolul „priorități și strategii” pentru Politica Externă și de Securitate Comună a UE, senatorul Titus Corlățean a insistat pe alocarea de resurse europene serioase și implementarea corectă a Strategiei UE la Marea Neagră, un spațiu geografic strategic care tradițional a însemnat un mix important de interese politice, strategice, militare divergente, interese economice, coridoare de transport, resurse de petrol și gaze etc, la care se adaugă faptul ca Rusia va continua să fie un actor relevant si cu atitudini divergente față de blocul Statelor democratice din zonă.
„Am susținut accelerarea procesului de extindere a UE mai ales în Balcani (în cazul Republicii Moldova și Ucrainei, pentru rațiuni evidente, procesul a fost mult mai dinamic). Trebuie schimbată dramatic „viteza de melc” cu care UE promovează lărgirea Uniunii în Balcani, practic Agenda Salonic din iunie 2003 pentru extinderea în Balcani a devenit azi un document de arhivă… Surprinzător poate pentru unii, am adăugat „accelerarea de către UE și finalizarea procesului de aderare a UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului”. Când avem de gestionat atâtea provocări interne în UE de ordin democratic și împotriva Drepturilor fundamentale ale omului, e imperativ să creăm un spațiu comun, omogen, unic la nivel european pentru protecția standardelor democratice și Drepturilor Omului sub autoritatea unică a Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.”
A subliniat președintele Comisiei de politică externă a Senatului că „cel puțin două din cele trei teme nu le-am regăsit deloc în discursul ministrului român de externe la deschiderea de acum două zile a Reuniunii Anuale a Diplomației Române, iar al treilea a fost abordat destul de „subțire”.
O a doua intervenție în reuniunea UE pe teme de politică externă și securitate cu omologii mei europeni a fost în cadrul panelului privind „consolidarea complementarității și cooperării UE-NATO pe teme de apărare și descurajare”:
„Am avut o intervenție (critică) plecând de la recenta formulă folosită public de Secretarul General NATO, Mark Rutte, privind o posibilă formulă de „recunoastere de facto, dar nu de jure” a teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia. Termenul „recunoaștere”, chiar pentru o situație existentă de facto pe teatrul de operațiuni este un pas înainte…în direcția greșită…”