Odată cu depunerea jurământului, în fața plenului Parlamentului și ceremonialul de la Cotroceni, Nicușor Dan și-a preluat oficial mandatul de președinte al României. Cum se obișnuiește, a susținut un prim discurs în această calitate, în care a trasat principalele direcții și priorității pentru următorii ani.
A pornit de la realitatea că statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, în limitele statului de drept și a prezentat prioritățile sale pentru educație, sănătate, justiție, economie, mediu sau politică externă.
Într-o declarație de presă a reafirmat că „este în interesul național un guvern cu o majoritate parlamentară”, urgența fiind reformele fiscale care, cu siguranță, nu vor fi aplaudate de contribuabili!
Pe de altă parte s-a ferit să dea de nume de posibili prim-miniștri de la PSD și a răspuns că sunt „detalii tehnice” care trebuie discutate după ce se discută măsurile pentru reducerea deficitului.
Acuma, este bine să reamintim și care sunt atributele de forță ale președintelui. Pe plan intern, acesta are două opţiuni majore privind guvernarea: fie va instala un premier favorabil la Palatul Victoria, asigurând astfel o coabitare funcţională şi stabilă, fie va opta pentru declanşarea unor alegeri anticipate, în încercarea de a reseta scena politică şi de a obţine o majoritate parlamentară mai confortabilă, a doua variantă fiind însă foarte puțin probabilă.
Această decizie va avea un impact direct asupra stabilităţii politice şi asupra capacităţii guvernului de a implementa reforme esenţiale. În plus, preşedintele va juca un rol important în influenţarea majorităţii parlamentare, un factor decisiv în adoptarea legislaţiei şi în funcţionarea instituţiilor statului.
Un alt domeniu în care preşedintele va avea o influenţă majoră este numirea magistraţilor la Curtea Constituţională a României (CCR). Președintele României numește trei dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale, conform articolului 142 din Constituția României.
Nicușor Dan are, de asemenea, prerogativa de a numi şefii principalelor servicii secrete din România, instituţii care au responsabilitatea de a proteja ţara împotriva ameninţărilor interne şi externe. Numirile în aceste poziţii cheie vor determina direcţia politicilor de securitate şi vor influenţa modul în care România răspunde provocărilor geopolitice.
Pe lângă serviciile secrete, preşedintele va putea impune şi procurorii-şefi, ceea ce îi conferă un control important asupra sistemului judiciar. Această putere este importantă pentru asigurarea independenţei justiţiei, dar şi pentru combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate, teme de maximă importanţă pentru societatea românească.
Pe plan extern, preşedintele are oportunitatea de a întări rolul României în cadrul Uniunii Europene şi al NATO. Consolidarea poziţiei ţării în aceste organizaţii este esenţială pentru securitatea naţională, pentru dezvoltarea economică şi pentru promovarea valorilor democratice.
Ca prime impresii, Nicușor Dan nu va fi un simplu chiriaș la Cotroceni și asta rezultă din declarațiile de până acum. Se va implica serios, începând cu reforma în domeniul fiscal, conștient că a venit la conducerea României într-o perioadă cu adevărat dificilă!