La sfârșitul săptămânii trecute am avut o premieră „economico-socială” în România. Un grup de muncitori români a avut o dispută fără mănuși cu colegii din Nepal. Tensiunile dintre angajații unei fabrici de mobilă din Baia Mare mocneau de ceva vreme și au răbufnit în unitatea de producție, românii fiind nemulțumiți că nu puteau emite pretenții privind creșteri de salarii și alte avantaje din cauza asiaticilor care se mulțumesc cu mult mai puțin.
Aici s-a ajuns și asta este mai nou realitatea din România, țara nepoțeilor și amantelor: pe fondul migrării forței de muncă autohtone, golul lăsat este acoperit cu muncitori din țări extra-comunitare, cei mai mulți fiind asiatici. Și lucrurile continuă să se agraveze de vreme ce aproape jumătate din tinerii români își declară intenția de a emigra iar anul trecut s-a înregistrat recordul ultimilor 10 ani la plecări definitive din țară ale tinerilor! O pierdere uriașă pentru țară, de care n-am auzit să fi suflat o vorbă măcar cei care ne conduc!
Pentru politicienii veșnic în goana după voturi rămâne deschisă uriașa problemă a generațiilor tinere, ajunse la vârsta la care ar trebui să înceapă să întoarcă societății din efortul în muncă, timp și bani, investit în educația și pregătirea lor pentru viață. Preferă să aleagă calea mai simplă dar păguboasă pentru societate, aceea de a deschide și mai mult ușa străinilor veniți la muncă. Nu avem nimic cu ei dar este dureros că intenția de a pleca din țară rămâne o ancoră puternică pentru tinerii români.
Iar motivele pentru care tinerii români ar emigra sunt destul de bine conturate, așa cum reiese răspunsurile oferite unui sondaj comandat la nivel guvernamental.
În majoritate, tinerii spun că o duc mai prost decât acum patru ani, iar 20% din ei , de patru ori mai mulți raportat la 2020, afirmă că veniturile familiilor lor nu sunt suficiente.
Unul dintre motivele importante aflate în spatele migrației tinerilor este lipsa unui orizont profesional și social. Mulți tineri sunt forțați să emigreze din cauza lipsei unui loc de muncă sau a salariilor mici, știind că cele mai râvnite slujbe, cele de la stat, sunt efectiv rezervate pe filierele bine-cunoscute.
Oficial, șomajul în rândul tinerilor cu vârsta sub 24 de ani se apropie de 20%, de patru ori mai mult decât media pe țară, dar asta nu pare să intereseze politicienii care n-au venit și nici nu au vreo strategie viabilă pentru a schimba ceva în bine!
Tinerii cu capul pe umeri știu bine că accesul pe piața muncii este departe e a fi echitabil și că au șanse extrem de mici să se realizeze profesional și material la ei acasă. Fără soluție a rămas și problema locuințelor. Conform Eurostat, tinerii români amână să plece din casa părintească până la vârsta de 30 de ani, în cazul bărbaților, respectiv 25,4 ani în ceea ce privește femeile.
Am enumerat succint neajunsurile care, în ultimul deceniu, au determinat, în medie, peste 115.000 tineri să părăsească anual România, fiind înregistrat și un record de peste 20.000 de emigranti definitiv, dublu față de media obișnuită de 9-10.000 de plecări anuale.